You are currently viewing SERIAL: DIN ISTORIA COMUNEI BUCŞANI. ÎN MEMORIA DASCĂLILOR NOŞTRI: FILE DE MONOGRAFIE (II)

SERIAL: DIN ISTORIA COMUNEI BUCŞANI. ÎN MEMORIA DASCĂLILOR NOŞTRI: FILE DE MONOGRAFIE (II)

  • Post category:general

MONOGRAFIA SATULUI RACOVIŢA JUDEŢUL DÂMBOVIŢA

ORIGINEA SATULUI RACOVIŢA-Partea I

Data înfiinţării

Satul Racoviţa a luat fiinţă în jurul anului 1750 pe moşia Mănăstirii Nucet, numită Nuceteanca, astăzi unde sunt aşezaţi „Mălurenii”, şi pe moşia lui Scarlat Ghica, fiul cel mare al lui Grigore Ghica, numită „Băleanca”, astăzi „Pe sfoară” şi „Ţarina”.
Până la această dată nu existau în sat aşezări omeneşti stabile, ci simple bordeie în pământ, clăcaşii trebuind să ia „drumul pădurii” din pricina arvaţilor. Primele aşezări au fost pe „drumul pădurii”. Se văd şi astăzi gropile rămase pe locurile unde au fost bordeele săpate în pământ. Pădurile se ţineau lanţ. Nuceteanca, Iuda, Coreşelul (Bălana), Cireşul şi Cornul formau bogăţia şi refugiul primilor locuitori.

Cum s-a întemeiat satul
Din spusele bătrânului sfătos Toma Constantinescu, un delegat al clăcaşilor, pus de ocârmuire, a tras o brazdă adâncă şi lată cu un plug cu patru boi, de jur-împrejurul locuinţelor, fixând astfel hotarul şi mai ales pentru a-i feri de boli şi de bejenii, obicei strămoşesc, rămânând fiecare pe moşie, acolo unde s-a găsit.
Din familiile aflate atunci cunosc următoarele: bătrânul Prună Muşat a avut urmaşi destui: Stoica Muşat, Dumitru Muşat, Dinu Muşat şi azi, în viaţă, Dumitru Muşat – zis al Ioanii.
Din Nae Pârlea îşi trag originea Gheorghe Pârlea, Gheorghe Gh. Pârlea şi Ioniţă Pârlea.
Stan Vlăşceanu a avut pe Ion Vlăşceanu şi Stan St. Vlăşceanu, azi cu destui urmaşi, Gheorghe Vlăşceanu,
Tot în „Mălureni” au fost vechile familii ale „Pădurarilor”: Moş Ion Păduraru cu Toma, Barbu şi Niţă Păcuraru.
„Pe sfoară”, vechile familii se numeau: Dinu Mocanu cu fiii Andrei, Tudor şi Stan Din Andrei îşi trag originea: Constantin cu fiii Constantin, Dumitru, Toma, Aurel, Alexandru, Ioana şi Titu.
Radu Drăgulea, căsătorit cu o bolovăneancă, a dat naştere lui Marin Drăgulescu, urmat de Nicolae M. Drăgulescu şi Gheorghe N. Drăgulescu.
Oprea Gheorghiţă – cu fiii Andrei, Ghiţă, Ion şi Toma.
Familiile „Obagiu” cu bătrânul Gheorghe Obagiu şi familia Mihai cu bătrânul Gheorghe Mihai.
Familiile de atunci, vreo 9 la număr, îşi păstrează numele şi locurile în sat, aşa cum le-au avut la început.

 

Numărul locuitorilor

La început, din cele 9 familii aflătoare în Racoviţa, astăzi numărul familiilor a atins cifra de 230, cu circa 1000 de suflete.

Numele

În privinţa aceasta există o legendă: unul din domnii fanarioţi, Mihail Racoviţă, care a domnit de şase ori în Muntenia între anii 1730, 1731-1733, 1735-1741, 1744-1748, 1758-1761, 1761-1763 şi a avut doi fii, pe Constantin, care a domnit în Muntenia condus de Stavarache, contra căruia s-a făcut mişcare în ţară, al doilea fiu fiind Ştefan Racoviţă, care a domnit în Moldova, a avut la punctul „Movila” un conac cu heleşteu şi o întinsă şi frumoasă florărie. Unul din cei doi, Mihai Racoviţă, sau Constantin Racoviţă fiul, a dat acestui sat numele de Racoviţa, aducând clăcaşi şi arendaşi pe moşia lor.

Ceva mai mult, fiecare moşie avea magaziile ei, un fel de conac boieresc, ale căror urme se văd şi azi. Pe locul şi în grădina unde astăzi trăiesc urmaşii lui Nae Pârlea, înainte vreme era conacul moşiei, iar pe islaz, în dreapta bisericii, se găsea un al doilea conac, urmele fostei pivniţe şi ale heleşteului observându-se şi astăzi. După 1884 satul se măreşte şi se reorganizează.
Lipsa datelor oficiale, lipsa actelor precise am completat-o cu spusele bătrânilor care păstrează din tată în fiu aceste interesante lămuriri şi multe legende.

Legende
O legendă interesantă, originală în felul ei, este aceasta: arendaşii în ziua de Paşte se duceau şi îngropau în movilele de hotar câte un ou roşu, pentru ca satul să fie ferit de piatră.
Astăzi satul Racoviţa, în locul pădurilor, pe vechile moşii ale domnilor şi ale boierilor îşi au locuinţele înşirate pe familii şi locurile de agricultură.

 Prof. dr. Cornel Mărculescu