Distimia (tulburarea distimica) este o forma usoara, functionala, dar cronica de depresie. De regula simptomele dureaza cel putin doi ani, dar pot dura si mai mult de atat, mai ales daca tulburarea a aparut in copilarie. O persoana care sufera de distimie poate sa isi piarda interesul pentru activitatile zilnice normale, sa aiba o productivitate scazuta, sa se simta inadecvata si lipsita de speranta si sa aiba o stima de sine scazuta. Deoarece aceste simptome pot dura ani de zile, ajung sa interfereze cu functionarea zilnica, cu relatiile cu cei din jur, cu scoala sau serviciul.
Pot exista perioade in care aceste simptome dispar sau scad in intensitate, de aceea distimia e adesea confundata cu oboseala cronica, cu o reactie la stres accentuat, burnout, depresie, sau este pusa pe seama unor trasaturi de personalitate.
Cauzele exacte ale distimiei nu se cunosc, dar cercetatorii considera ca, precum depresia, poate fi cauzata de factori care tin de genetica, de chimia creierului, de diferentele biologice sau de factorii de mediu – situatii dificile de viata, evenimente traumatizante.
Desi simptomele distimiei se regasesc si in cazul depresiei, intensitatea lor este mai scazuta si dureaza de mai mult timp. Cele mai frecvente simptome sunt:
- Pierderea interesului pentru activitatile zilnice
- Tristete, dezamagire, sau senzație de gol interior
- Oboseala si lipsa de energie
- Lipsa de initiativa
- O viziune pesimista asupra vietii
- Stima de sine scazuta, autocritica sau senzatie de inadecvare sau incompententa
- Probleme de concentrare, dificultati de memorare și dificultati in luarea deciziilor
- Iritabilitate sau furie excesivă
- Scaderea activitatii, eficacitatii și productivitatii
- Evitarea activitatilor sociale
- Sentimente de vinovație și griji legate de trecut
- Pofta de mancare fie scazuta, fie excesiva
- Probleme de somn – dificultati la adormire, trezire frecventa in timpul noptii, trezire foarte devreme fara a mai putea adormi din nou.
Daca nu este descoperita si tratata la timp, distimia poate crea complicatii in diverse aspecte ale vietii: depresie majora, anxietate, ganduri suicidare, tulburari de personalitate, reducerea calitatii vietii, probleme in relatii, probleme la scoala sau la locul de munca, diverse probleme de sanatate fizica, abuz de alcool sau de alte substante.
Toti avem uneori perioade de tristete, suparare sau ne simtim nefericiti din cauza unor situatii dificile de viata. In cazul distimiei, aceste simptome dureaza de mai multi ani, iar persoanele care le resimt au de multe ori convingerea ca vor dura toata viata. Distimia netratata nu se amelioreaza de la sine, de regula se agraveaza pana la depresie majora. Este important sa apelati la ajutorul unui specialist in sanatate mentala, deoarece distimia se poate trata cu ajutorul medicatiei, psihoterapiei sau a combinatiei dintre ele
In timp, cu implicare activa in tratament, o persoana care sufera de distimie isi poate ameliora simptomele, poate ajunge la o viziune realista asupra vietii si poate invata diverse strategii de gandire si comportament care sa conduca la o crestere a calitatii vietii.
Psiholog clinician – Oana Filip