Bisericile. Am arătat mai înainte că moşii gemenenilor au fost oameni foarte evlavioşi. Această evlavie au dovedit-o prin durarea a trei locaşuri de închinăciune, în cele trei sate: Onceşti, Brătuleşti şi Capul Coastei. Lămuririle referitoare la trecutul acestor biserici şi al slujitorilor lor le-am căpătat de la octogenarul Marin Căzănescu.

Biserica din Onceşti. În Onceşti sunt două biserici: cea veche, încă în bună stare, deşi construită din lemn, serveşte de capelă a cimitirului. Înaintea acesteia a fost altă biserică, probabil tot din lemn, căci n-a lăsat altă urmă decât o ridicătură de pământ de formă dreptunghiulară, având în partea dinspre răsărit, în locul altarului, o cruce din piatră ridicată de vreun credincios. Scrisul de pe ea este şters şi nu poate da nicio indicaţie.
Primul preot, de care se ştie la Onceşti, a fost preotul Neculae Oncescu, născut şi crescut aici. După el se ştie de fiul său, preotul Cârstea Oncescu, care a murit la anul 1848. Acum Onceştii capătă un preot străin de localitate, pe popa Sandu, venit de la Şuici, jud. Argeş, odată cu tatăl său, preotul Vasile, venit să slujească la biserica din Brătuleşti.
Ctitorii de seamă ai bisericii Onceşti (cea veche) a fost boierul Vărzaru, care a avut moşie aici.
Biserica actuală este una dintre cele mai măreţe din judeţ. E un local mare şi impunător, cu temelie solidă din piatră cioplită, cu pictură artistică şi bogat împodobit. S-a construit între anii 1912-1914, având ca ctitor de seamă pe C.C. Ivănescu, din Măneşti – Ungureni. Lucrarea s-a făcut cu îndemnul şi sub supravegherea preotului econom N.C. Popescu, fiindu-i slujitor până la ieşirea la pensie, în 1943. În prezent slujeşte preotul Didoacă, invalid din actualul război.

Biserica Capul Coastei. S-a construit între anii 1878-1880 prin grija şi cheltuiala preotului Ioan Georgescu, N. Diaconescu, Iosif Niţescu şi alţi enoriaşi. Are însemnate danii (terenuri), în folosinţa ei şi a preotului, de la moşii Radu Vârcescu, Toader şi Vraciu.
Preoţii care au slujit aici au fost: pr. Ioan Georgescu, până la 1886; pr. ginerele acestuia, pr. Constantin Popescu, până la 1902; pr. econom N.C. Popescu, fiul precedentului, până la 1925. Acesta slujea cu rândul şi la biserica Onceşti, care era (filială) parohie, cea de la Capul Coastei fiind filială. La 1925 se face parohie şi aceasta şi vine ca slujitor al ei fiul preotului N.C. Popescu, iar acesta slujeşte de aici înainte numai la biserica din Onceşti.[ Ibidem, f. 33v.]

Biserica Brătuleşti. De la 1820-1824 s-a construit aici o biserică din lemn, în locul alteia ruinată de către boierul Vărzaru. Alt boier, Voinea Voinescu, a înzestrat-o cu patru pogoane pământ, pe care s-a construit biserica şi s-a împrejmuit locul de cimitir. La început n-a avut preot titular, ci era servită de preoţii de pe la bisericile vecine. Pe la 1827 a venit aici un preot din Ardeal, Nicolae Popescu Barace, care a slujit până la 1836. Apoi preotul Vasile, până la 1857, căruia i-a urmat pr. Badea Diaconescu, gemenean de origine.
Între anii 1866-1868 s-a construit biserică nouă din obolul enoriaşilor, ajutaţi şi de N. Diaconescu şi pr. Ioan Georgescu, de la Capul Coastei, şi de Ghiţă Grigorescu, de la Pietroşiţa, ginerele preotului Georgescu. La 1868, trecând pe aici domnitorul Carol şi fiind găzduit de boierul N. Diaconescu, s-a interesat şi de nevoile satului. Gazda i-a pomenit înainte de toate despre biserica Brătuleşti, care încă nu era terminată. Domnitorul a vizitat-o şi a donat pentru terminarea şi împodobirea ei 50 galbeni austrieci. Pe pisanie este trecut şi domnitorul printre ctitori.
De la sfinţirea ei, la 1868, şi până la 1900, a slujit pr. Badea Diaconescu, căruia i-a urmat pr. D. Iosifescu, venit de la Cândeşti. Pr. Iosifescu a murit în anul 1935 şi i-a urmat pr. D. Marinescu, gemenean, care păstoreşte şi azi satul Brătuleşti.

VA URMA

Iulian Oncescu