Procesul cu călugării şi statul

Acest proces ce a avut loc întâi între călugări şi moşneni şi apoi între stat şi moşneni, a avut (…) şi unele părţi bune: păstrarea pădurii (…) și grija împărțirii ei care a dus la descoperirea multor documente referitoare la satul Gemenea și locuitorii săi (…). Deşi aceste documente a avut drept scop, proprietatea particulară, şi a interesat în mod deosebit, pe cei ce intenţionau să aibă cât mai mult, dacă nu se poate tot, totuşi ele au avut şi prilejul de a se face un sondaj în timp, şi a se stabili pe bază de acte, pe cât posibil, care au fost înaintaşii lor care au locuit pe aceste meleaguri (…)

În acest proces moşnenii Gemeneni au avut ca reprezentanţi în justiţie (…), pe Nae Derioiu din com. Stoeneşti Muscel (…), pe învăţătorul Runcescu I. tot din acea comună, care se zice că avea neamuri în Gemenea (…).

Astfel s-a prelungit numitul proces până în anul 1922, când sub influenţa politicii Partidului Liberal, care la acea vreme era reprezentată în parlament de deputatul Ioan Irimescu – Cândeşti, care pentru a asigura autoritate politică pe de o parte, iar pe de alta, clientelă juridică, fiindcă era avocat de meserie, a sprijinit pacea. În altă ordine de idei era şi coproprietar, şi îl interesa personal, fiind din satul Dragodăneşti, com. Cândeşti-Vale de origină. Prin intermediul lui şi al altor fii ai moşierilor ca Romulus Pop – ginerele lui Nicolae Diaconescu fost mare proprietar, al com. Gemenea, s-a obţinut o tranzacţie cu statul dându-se statului 1100 ha teren în partea de apus a comunei (…).

Primele familii cunoscute: [Radu Vărzaru]

Nu se cunoaște unde a avut familia Vărzaru a avut conacul moşiei (…). După unii bătrâni ar fi fost acolo unde a fost şi hanul care i-a purtat numele, adică acolo unde este proprietar Visarion Chişavu şi Iosif Iova ale cărei urme de pivniţă a hanului se ved şi azi. După alţii s-ar zice că ar fi fost lângă moară care i-a purtat numele până anul acesta (1932) când a fost demolată (…). Un grec, care a fost foarte mult timp administrator al părţii de moşie precum şi al boierului Radu Vărzaru, împreună cu alţi moşneni au cumpărat de la moştenitori Vărzaru acest teren, adică între Valea Rudei – Şoseaua Cândeşti – Gemenea, pe lângă moară, culmea dealului. Iar către moartea grecului, acesta a vândut lui Gheorghe Oancea (…).

(…)Cei care mergeau să cumpere terenuri de la familia lui Radu Vărzaru, mergeau în oraşul Ploeşti unde aceştia îşi avea domiciliul (…). O altă dovadă că Radu Vărzaru a avut multe proprietăţi pe raza comunei Gemenea o reprezintă faptul că dealul dintre Valea Rudei şi Valea Rea îi poartă numele, precum şi satul de ţigani rămaşi aci după desrobirea lor sau răscumpărându-se singuri ca Marin Colţatu (…) renumit muzician al timpului său şi alţii, ai căror înaintaşi au slujit potrivit obiceiului timpului, pe moşia boerului Vărzaru.
De unde a avut Radu Vărzaru moşie pe hotarul comunei Gemenea nu s-a găsit prea multe dovezi. (…) Lui Radu Vărzaru care îl găsim în mai multe documente dregător însemnat în administraţia lui Mihai Viteazu şi Matei Basarab i sa dat pământuri în Gemenea, unde era vadul de trecere peste Dâmboviţă. Aici la Gemenea, cam în dreptul Râpei Priboiului a existat vadul de trecere, cu puntea de trecere peste apă. Această punte era construită de locuitorii satului, şi desigur şi întreţinută, adică refăcută când apele Dâmboviţei o stricau. Şi azi poartă numele de «Puntea oilor» terenurile din acel loc. Pentru lucrarea aceasta locuitorii primeau de la oierii care îşi coborau primăvara turmele şi totdeauna le aduceau înapoi, un fel de dare (taxă) de trecere, aşa cum se poate constata din diferite acte, când unii moşneni vindeau dreptul lor din pădure, din păşune, ziceau şi din puntea oilor, ect. Aşa povesteau unii bătrâni că întâiu Radu Vărzaru, iar mai târziu «Conu Alexe» (…) deoarece era supus austriac care era cei mai mari proprietari ai comunei dirijau şi puntea şi încasau taxele. Deci nu era exclus ca Radu Vărzaru să fi primit şi el ca şi Voinea, Cândea sau Boaţă, terenuri la Gemenea, având în vedere că slujbaşii care se ocupau cu administraţia în timp de pace, în timp să răsboiu se ocupau cu aprovizionarea armatelor, şi deci a rămas cu proprietăţi în Gemenea. Şi în documentele vremii lui Matei Basarab îl găsim, Radu Vărzaru sau pe un fiu al lui ca slujbaş domnesc. Deci e firesc să fi avut mari proprietăţi această familie în mai multe părţi ale ţării cât şi la Gemenea, şi pe care urmaşii lui stabiliţi la Ploeşti, (…), le vor vinde.

VA URMA

Iulian Oncescu