Casa Pârvulescu este una dintre cele mai impozante clădiri ale orașului Târgoviște, ridicată la începutul secolului al XX lea, pe vechile bolți ale unei case mai vechi din secolul al XVIII-lea ce aparținuse unei familii de boieri localnici Fussea.
Se cuvine să precizăm, faptul că, despre familia Fussea în Cetatea de Scaun, se cunoaște faptul că era înrudită cu scriitorii Grigore Alexandrescu, Smaranda Gheorghiu și Ioan Alexandru Brătescu Voinești. În plus, se știe că, în anul 1831, a găzduit pe Mihalache Drăghiceanu, primul profesor al Școlii Naționale din Târgoviște, care și-a adus contribuția la înfiinţarea Școlilor Naţionale din judeţele Romanaţi şi Dâmboviţa, între anii 1832 şi 1861.
Casa Fussea – Pârvulescu a fost modificată în 1920 în stil neromânesc, cu viziune romantică, stâlpii de lemn nedecorați ai foișoarelor fiind înlocuiți cu coloane de zid, iar grinda cu arce, foișoarele au fost supraînălțate , iar scara ascunsă în pridvor a fost mascată în fațadă.
În perioada interbelică, în această casă a locuit familia avocatului Gheorghe (Gogu) Pârvulescu a cărui soție, Alexandrina (1884-1981) se trăgea din familia Fussea, fiind una dintre fetele lui Constantin Fussea. Gheorghe Pârvulescu (născut la 7 august 1876), era cunoscut nu numai ca avocat, ci și ca una din personalitățile de frunte ale orașului, mai ales că a fost președinte al Comisiei interimare a orațului Târgoviște între anii 1923-1924, dar și ca primar în timpul guvernării liberale, în perioada decembrie 1927-noiembrie 1928. Era un om scund, grăsuț, simpatic, cu o mustăcioară căruntă bine tunsă și care se plimba adesea prin centrul orașului cu un veșnic trabuc din foi în colțul gurii, iar de câte ori avea ocazia se plimba cu trăsura sau cu mașina pe bulevardul orașului, în timp ce soția acestuia nu-și arăta deloc descendența dintr-o familie boierească, având chiar un obicei ciudat de a pleca în vizite în fiecare zi la orele 15.00 purtând în permanență sub braț o umbreluță.
Familia Pârvulescu a avut trei fete și un băiat, fetele căsătorindu-se toate cu ofițeri de Cavalerie, așa cum era moda în perioada interbelică. Soțul uneia dintre ele, Georgeta (1913-1982), a fost celebrul maior Toma Tudoran (1903-1975), foarte cunoscut la vremea aceea ca fiind unul dintre așii concursurilor hipice naționale desfășurate uneori chiar pe hipodromul din Târgoviște, dar și al celor internaționale alături de echipa de aur a hipismului românesc din care mai făceau parte Henri Rang, Felix Țopescu, Constantin Apostol și Constantin Zahei.
În ceea ce privește băiatul familiei Pârvulescu, Eugeniu (Genu) acesta a trecut în adolescență printr-o situație foarte dramatică. Într-o zi din anul 1930, în curtea casei Pârvulescu se plimba Pica, fata cea mică a familiei, alături de colega ei de liceu care era fata unui profesor cunoscut în acea perioadă cu pseudonimul de Radu Cosmin. La un moment dat, a ieșit afară și Eugeniu Pârvulescu (1915-2003), care vrând să facă o glumă fetelor, a ieșit cu o armă de vânătoare, spunându-le acestora că le împușcă. Neștiind că arma era încărcată, Genu a apăsat pe trăgaci și…din nefericire a ucis-o pe loc pe fata lui Radu Cosmin. Tragedia a fost groaznică pentru ambele familii, însă, până la urmă, tatăl lui Genu, a reușit prin relațiile pe care le avea și cu înțelegerea tatălui victimei, să închidă cazul, care ar fi trebuit să aibă un caracter penal, fără urmări pentru cel care involuntar săvârșise totusi o crimă, și care ulterior, avea să devină… jurist!
În final, se cuvine să facem o precizare reparatorie: așa cum reiese din Lista Monumentelor Istorice din județul Dâmbovița pe anul 2015, publicată de Ministerul Culturii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 bis /15.02.2016, la poziția nr. 553, înregistrată cu indicatorul DB-II-m-A-17248, figurează Casa Fussea-Pârvulescu, și nu Casa Alecu Alexandrescu, așa cum este afișat eronat printr-un banner în fața imobilului situat pe Calea Domnească la nr. 208.
Surse: Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Dâmbovița;
Theodor Nicolin, Periplu târgoviștean. Străzi, case, oameni, amintiri, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2004;
Corneliu Popescu, Bulevardul Castanilor, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2005.
Prof.dr. Marculescu Cornel
