You are currently viewing EDITORIAL: GENERALUL FRANCEZ HENRI MATHIAS BERTHELOT (1861-1931), UN MARE PRIETEN AL POPORULUI ROMÂN A VIZITAT TÂRGOVIȘTEA. PARTEA a II-a

EDITORIAL: GENERALUL FRANCEZ HENRI MATHIAS BERTHELOT (1861-1931), UN MARE PRIETEN AL POPORULUI ROMÂN A VIZITAT TÂRGOVIȘTEA. PARTEA a II-a

  • Post category:Editorial

Generalul Berthelot a revenit în România, în fruntea unei noi misiuni militare în perioada 1 octombrie 1918 și mai 1919 în România și Rusia. Într-o scrisoare din 2 decembrie 1918, trimisă nepoatei sale Louise, descrie cu lux de amănunte în mod admirativ participarea sa alături de regina Maria și regele Ferdinand la intrarea în București, detaliind manifestările dedicate acestui eveniment: de la Gara de Nord, pe calea Victoriei până în Piața mare a orașului, în fața statuii lui Mihai Viteazul.(2)

Regina Maria și generalul Henri Mathias Berthelot Foto: Muzeul Național Cotroceni

Din poziția de comandant al Armatei aliate de Dunăre, odată cu încetarea luptelor în urma Armistițiului de la 14 noiembrie 1918, a avut ca sarcini și ocuparea administrativă temporară a Transilvaniei și Banatului.
În dorința de a ajuta la pregătirea evenimentelor ce vor urma, generalul Berthelot și-a manifestat dorința de a cunoaște pe teren situația teritoriilor revendicate de România, pe care populația românească majoritară le votase în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia să se unească cu patria mamă.
Astfel în perioada 25 decembrie 1918- 31 ianuarie 1919 generalul a făcut ,,un turneu de pacificare între România, Serbia și Ungaria, în legătură cu Banatul Timișoarei și Transilvania”
În scrisorile pe care le-a trimis în Franța începând cu 26 decembrie se arată entuziasmat de manifestările populației ,,în mod limpede de origine română, arătând încă de la prima oprire la Orșova, la frontiera Banatului că este o graniță absolut artificială”.
Vizita din Banat a cuprins localitățile Mehadia, Domașnea, Caransebeș, Lugoj, Timișoara. A continuat cu vizitarea Aradului, Oradea, Satu- Mare, Bistrița Năsăud, având întâlniri cu reprezentanți ai administrației locale și consiliilor naționale. A fost primit cu declarații și ovații în toate gările unde s-a oprit trenul.
Descrierea făcută de Berthelot în jurnalul său referitoare la vizita din 31decembrie la Cluj este deosebită: ,,Un adevărat delir: Delegații și discursuri, orășeni și țărani. Ofrande de flori, arme,etc.”. A fost primit cu onoruri militare și de o mare mulțime (preoți, intelectuali, țărani), reprezentanți ai românilor. I s-au oferit daruri printre care și o sabie din partea moților lui Horea și Iancu.

Gen. Berthelot, prins într-o horă românească

Traseul vizitei a continuat cu întâmpinări la fel de călduroase la Aiud, Alba Iulia, Teiuș, Sebeș, Sibiu. În discursul rostit în gara orașului generalul Berthelot a spus la final: ,,Deci dați-mi voie să strig din adâncul inimii cu dumneavoastră împreună: Trăiască viteaza armată română! Trăiască ROMÂNIA MARE!”
Turneul triumfal a cuprins și localitățile Copșa Mică, Mediaș, Sighișoara și Brașov. În această ultimă localitate marele prieten al românilor a fost întâmpinat de românii din Țara Bârsei. În acest ,,turneu de pacificare”, generalul francez s-a convins că nu mai este nevoie de alte dovezi privind temeinicia revendicărilor românești asupra întregii Transilvanii și a Banatului.
Într-o scrisoare la 7 ianuarie adresată nepotului său Georges spunea că s-a aflat în mijlocul unor oameni foarte primitori ,,…pe care nădăjduiesc că Franța îi va elibera pentru totdeauna de jugul maghiar”. Exprimându-se temerea că la Paris n-ar putea fi înțeleasă importanța acestei probleme avea să conchidă: ,,Nu ar trebui să-i dezamăgim pe cei care ne iubesc, în beneficiul ungurilor, care, de altfel, nu ne-ar purta niciodată recunoștință, pe când în România Mare am avea cea mai frumoasă comunitate din lume”.
De asemenea la 11 ianuarie 1919 într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria, Iuliu Maniu, generalul Berthelot avea să se declare convins că românii de peste munți au acelaș suflet ca al celor de la București și Iași. Această scrisoare avea să se încheie cu ,,…să-mi permite-ți să strig alături de dumneavoastră Trăiască ROMÂNIA MARE!”.(3)

Col.(r) GHEORGHE ȘERBAN