Pic, pic, pic, bate-n fereastră,
Ploaia măruntă de toamnă.
În șemineu arde focul,
Ce-mi pasă că-i frig afară?
Flăcările umbre-aruncă,
Pe peretele de var.
A venit încă o toamnă…
Oare-a câta oară iar?
Dacă stau să socotesc,
Am adunat toamne multe.
Mărturie stau acum,
Tâmplele mele cărunte.
Am trecut de mult de-ntâiul
Anotimp al vieții mele…
Primăvara a zburat,
Sus de tot, până la stele.
Până ieri, am fost în vară.
A trecut, nici n-am luat seama
Și iată-mă-n toamna vieții,
Așteptând să vină iarna…
FLORI BUNGETE