You are currently viewing EDITORIAL: NUMĂRUL MEMBRILOR P.C.R. ŞI ALUZIA MAREŞALULUI RODION MALINOVSKI: „EU, CARE AM ELIBERAT, POT SĂ STAU CÂT VREAU ÎN ROMÂNIA”-PARTEA A V A

EDITORIAL: NUMĂRUL MEMBRILOR P.C.R. ŞI ALUZIA MAREŞALULUI RODION MALINOVSKI: „EU, CARE AM ELIBERAT, POT SĂ STAU CÂT VREAU ÎN ROMÂNIA”-PARTEA A V A

  • Post category:Editorial

 

Paradoxal, viziunea narcisistă şi imperialistă a mareşalului Rodion Malinovski a fost menţionată chiar de către un lider militar comunist, pus într-o funcţie de conducere din vârful armatei române în luna martie 1950 cu acordul autorităţilor de la Moscova. În şedinţa plenară a activului de partid din armată (Bucureşti, 6 mai 1964), generalul de armată Leontin Sălăjan a precizat astfel: „Voi, să vă pară bine că mai trăiţi pe lume, aşa era în concepţia lor. Ce, românii mai au pretenţii şi ei să ridice glasul [?] Căci ei considerau – noi v-am eliberat Bucureştiul, noi v-am eliberat pe toţi, voi n-aţi făcut aproape nimic. Păi sigur, dacă ai concepţia asta despre o ţară – că ai venit tu şi ai eliberat-o, dar chiar o ţară capitalistă – eu i-am spus odată direct lui [Rodion] Malinovski. El făcea o aluzie că «eu, care am eliberat, pot să vin să stau cât vreau în România». L-am invitat din politeţe şi nu numai din politeţe, «şi ce, numai pentru câteva zile [?]» – a zis. «Păi d-aia am eliberat eu România?». Stai omule că n-ai eliberat-o pentru dumneata! Dar în capul lor aşa este. Noi am eliberat România, noi avem dreptul aici să facem ce vrem, să ne amestecăm în treburile din România aşa cum vrem noi. Se vede că asta era concepţia, de asta i-a şi dus la stările acestea care acuma explodează (subl.n.)”.

Leontin Sălăjan se referea, în cazul exploziilor, la tensiunile grave care se manifestau în relaţiile dintre autorităţile sovietice şi cele chineze.

Câteva opinii ale lui Rodion Malinovski referitoare la evenimentele care au avut loc în timpul celui de-al doilea război mondial le cunoaştem şi dintr-un alt document militar românesc inedit, astfel: „Pe timpul mesei, mareşalul Malinovski, discutând cu şeful delegaţiei noastre, a lăudat completul de ţinte pentru tragerile de luptă cu compania, prezentat în ziua a doua a convocării, cerându-i în acelaşi timp părerea. I s-a răspuns că, în forţele noastre armate, noi avem astfel de dispozitive în dotare de mai mulţi ani şi chiar la un eşalon mai ridicat (batalion); că unele agregate sunt mai bune la ei, iar multe din acestea sunt mai bune la noi, lucru ce l-a supărat.

Luând cuvântul, mareşalul Uniunii Sovietice R. Malinovski a mulţumit celor care şi-au manifestat recunoştinţa pentru ajutorul acordat de armata sovietică. A scos în evidenţă că, în anii celui de-al doilea război mondial, împotriva statului sovietic s-au năpustit toate popoarele Europei şi că, în acele momente, singurul prieten sincer, apropiat a fost Republica Populară MongolăUniunea Sovietică a avut în război 22 milioane de morţi şi dispăruţi, ceea ce întrece chiar populaţia unora din ţările de democraţie populară. Nu a arătat nimic despre ceilalţi aliaţi, ca SUA, Anglia, Franţa, Iugoslavia.

De asemenea, nu a arătat nimic despre contribuţia popoarelor polonez, român, ceh, bulgar la nimicirea fascismului. A arătat că dacă nu ar fi existat Uniunea Sovietică şi armata sa, ţările, popoarele şi armatele noastre n-ar fi existat, nici ele şi nici cei prezenţi nu ar fi fost ceea ce sunt astăzi. A citat că generalul Weiss, adjunctul ministrului Apărării al Republicii Democrate Germane, nu ar fi astăzi general. Imediat după cuvântarea ţinută, pentru a evita vreo discuţie, fără a mai lua loc, a încheiat masa, luându-şi rămas bun de la participanţi”.

Acestea au fost opiniile şi comportamentul lui Rodion Malinovski la încheierea convocării de bilanţ şi sarcini a Comandamentului Forţelor Armate Unite ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia (Moscova, 11-12 noiembrie 1964). Sublinierile din raportul respectiv, întocmit de generalul Leontin Sălăjan după întoarcerea membrilor delegaţiei militare române din U.R.S.S., au fost făcute de Gheorghe Gheorghiu-Dej şi sunt marcate cu litere italice.

 

VA URMA

Dr. PETRE OPRIS