EDITORIAL: Unele cruci din piatră existente în județul Dâmbovița

În decursul timpului, crucile din piatră au avut și funcții utilitare, fiind folosite ca punct de referință în orientare și hotărnicii, sau pentru ctitorirea unor biserici, intrând în toponimia locului. Fiind situate de obicei pe marginea drumurilor, ele marchează și astăzi vechile drumuri comerciale dispărute. Astfel în județul Dâmbovița există numeroase monumente de acest fel, ele grupându-se în special în jurul Târgoviștei, veche capitală și reședință domnească, și pe valea Dâmboviței, aceasta explicându-se prin faptul că pe acolo trecea vechiul drum comercial spre Transilvania. De asemenea, cruci mari din piatră de hotar se mai găsesc în județul Dâmbovița, în localitățile Băleni, Bolovani, Bucșani, Răzvad Săcuieni, Valea Voievozilor, Văcărești, Viforâta.

Crucea din piatră din Băleni Români, este menționată într-o carte de hotărnicie din 1665 a moşiei Băleni, care arată însă vechimea relativă a ei, deoarece crucea exista la acea dată, fără să se cunoască când şi de cine a fost ridicată. În acest act de hotărnicie se menționează: „a doua trăsură tras-am până în mijlocul câmpului, pe la Crucea de Piatră“. O altă descriere a Crucii de Piatră o face în anul 1871 învățătorul Nicolae Simionescu de la Şcoala din Băleni Români, într-un răspuns la un chestionar arheologic al Ministerului Instrucțiunii Publice : „…în această comună se mai află o cruce de piatră înaltă de un stanjen şi jumătate (cca. 3 m), lățimea şi grosimea este pătrată de o palmă şi in pat de mână şi această cruce este pusă în piua ei tot de piatră scrisă cu litere mari…este aşezată în marginea satului spre miazăzi la sfârcul izvorului unui heleşteu al domnului Băleanu şi această cruce , după informațiile moşilor noştri , zice că ar fi fost ridicată de tătari…”.

Nicolae Simionescu (15 iunie 1846 – 23 decembrie 1937), fiul preotului Simion, a fost primul învățător din comuna Băleni, încă din timpul lui Alexandru Ioan Cuza. A urmat Şcoala primară nr. 2 din Târgoviște, unde a avut ca dascăli în clasa I şi a II-a pe Niță Fussea, în clasa a III-a pe Alexandru Borzescu şi în clasa a IV-a pe Mihalache Petrescu. În 1862 a terminat Şcoala primară, iar între 1863-1865 a funcționat ca învățător la Şcoala din Băleni Sârbi. Începând cu 1865, Nicolae Simionescu a condus timp de 30 de ani Şcoala din Băleni Români (1895).

Crucea din piatră din Bucșani, are o situație aparte, în sensul că aceasta se află astăzi în cimitirul din parohia Bucșanilor, fiind nemarcată cum ar fi normal și parcă lăsată pradă nepăsării și uitării peste care patina timpului își face tot mai mult simțită prezența. Nu se cunosc motivele pentru care a ajuns aici și nici de ce aceasta este trunchiată, păstrându-se din păcate doar o mică parte din ea. Din ceea ce a rămas din crucea din piatră, amplasată direct pe pământ, se mai poate distinge astăzi, doar următorul text: „Întru nume (le) tatălui și cu ajutorul fi (ului) și cu puterea…” continuarea firească fiind pentru crucile de hram ale bisericilor, formularea… „ridicatu-s-au această sfântă…” (biserică sau după caz, troiță).

Crucea din piatră din Bucșani, ianuarie 2020

Se pare că această cruce datează tot din timpul domniei lui Matei Basarab, iar cel care a comandat-o este marele clucer, Badea Bucșanu (căsătorit cu Jupâneasa Bălașa, fiica marelui ban Neagoe Săcuianu), pentru troița care a precedat vechea biserică din Bucșani și despre care Nicolae Iorga a păstrat în scrierile sale, însemnările privind textul vechii pisanii din piatră datată din 27 noiembrie 1664 și care astăzi nu mai există din păcate: „… Și lor fostu-s-a ziditu această … Nostru și au fost pus hramul Sfânta…iar eu Badea vel cluceriu, fiind învechită…și sfinții arhangheli”.

Crucea din piatră din Valea Voievozilor, comuna Răzvad datată 8 ianuarie 1635, este cunoscută drept „Tocmeala lui Matei Basarab”, aceasta marcând un drum dispărut din jurul orașului Târgoviște, având în vedere poziția ei actuală. Crucea surprinde prin dimensiunile ei, având 3,50 m înălțime, 0,47 m, 0,32 m. Pe cruce, atât pe fațada frontală, cât și pe cea laterală, este înscris următorul text, în limba slavonă: „Adecă eu robul lui Dumnezeu Matei Basarab voevod Țării Românești văzânda-domnia mea plânsoarea săracilor care au vii la Târgoviște că se asupresc de viniriceari și li s-au stricat leagea altor domni bătrâni, iară domnia mea m-am milostivit de am pus legătura, cine va fi viniricear, va lua vanma bani 30 și plocon de nume bani 12, iar vas și parpar ori vin la pimnița nu va plini, căci au fost iertați și am pus domnia mea și blestem de acum înainte, care va fi domn pre urma noastră și nu va cinsti și va strica această tocmeală, ori va călca acest blestem să fie afurisit de vlădica Hristos și să fie blestemat de 318 oteti și să fie cu Iuda și cu Aria într-un loc de vecie, Amin. Va leat 7143 -1635- ghenarie 8”.

Crucea din piatră din Valea Voievozilor, mai 2018

La partea superioară a crucii, este dispusă într-un medalion central stema Tării Românești, de tip heraldic, ce include acvila cruciată. Ceea ce este de remarcat la această cruce de drum, este faptul că se consemnează un privilegiu domnesc (scutire de taxe pe vii), acordat orășenilor din Târgoviște, un aspect care de regulă, este precizat doar în documente. Cert este că impunătoarea cruce așezată înițial în mijlocul satului Mahalaua și pe ai cărui locuitori îi privea în mod direct respectivul hrisov săpat în piatră, există și astăzi în Valea Voievozilor pe strada Drăguțoilor.

În fața bisericii din Valea Voievozilor având hramul „Adormirea Maicii Domnului”, se află o cruce din piatră, datată din vremea lui Matei Basarab 1653-1654, care are în partea superioară vulturul bicefal cu aripile desfăcute, cu o coroană deasupra: „Înălțatu-su acistă dumnezeiască cruce în lauda sfântului mucenic Dimitrii în zilele domnului nostru IO Mateiu Băsărab voievod, gospodja Ilina Dumnezeu sa-i iarte păcatele lor si ale părinților lor si si-au înălțat sfântă rugă, dă robii lui Dumnezeu Hagii Gheorghii i Elina, hiind mitropolit chiar Ştefan , cătru norocu lu domnu nos…”.

Crucea din piatră aflată în curtea bisericii din Valea Voievozilor, iulie 2017

Biserica din Valea Voievozilor, iulie 2017

De o însemnătate deosebită sunt crucile lui Socol Cornățeanu din Răzvadul de Sus și Cornățel, mare sfetnic, clucer și vistiernic al voievodului Matei Basarab, căsătorit cu Marula, fiica lui Mihai Viteazul și a Tudorei din Târgșor. Crucea din Răzvadul de Sus se află astăzi în curtea lui Alexandru Mihălăchioiu, având o înălțime de 3,05 m, o grosime de 0,30 m, iar brațul crucii de 1,00 m, cu litere săpate în relief de 5,5 cm, ce descriu următoarea inscripție: „Ace(a)stă sf(â)ntă cruce ,rădicatu-se-au întru numele Tatălui și a Fiului și al Duhului sf(â)n(t)u și întru ajutorul Sf(â)ntului Hram. Adormirea prea sfintei făcătoare de minuni născătoare de Dumnezeu pururea fecioarei Mariei care hram au fost al sf(â)ntei bisericei de la Răzvad ce au fost de lemnu ridicat întăi, iar dacă se au mutat această biserică la Adului, puseseau această sf(â)ntă cruce în locul sf(â)ntului prestol al sf(â)ntei biserici ca să fie sf(â)ntul hram stătător în veacu. În zilele creștinului Matei Băsărabu voevod și s-au trudit de o au ridicat această sf(â)ntă cruce robul lui Dumnezeu jupanul Socol biv vel cluciar sin”.

Crucea lui Socol Cornățeanu aflată pe proprietatea lui Constantin Mihălăchioiu, Răzvadul de Sus, decembrie 2021

Biserica din Răzvadul de Sus, decembrie 2021

Pe latura de sud a crucii stă scris pentru eternitate: „Neculae vornicul și al jup(â)nesei Irinei de Cornățeni, împreună cu jupăneasa lui răposata jupanița Marula cliucireasa și coconii lor jupan C(â)rstea clucii Anghelina, jupan Ianache spatar i Anca i Irina i Stanca i Marula i Tudosie i Ianna i Constandin i Ventilă Florescul i Tudora, Marica i Marula i Matei i Necșa, ca să le fie de ajutor sufletelor noastre Bb (în) veci amin pis Meseța april 20 dn(i) 7156 (1648)”. De asemenea, de jur împrejurul crucii este scris: „Întru naștere fecioria ai păstrat și întru adormire lumea nu ai părăsit de Dumnezeu născătoare. Te-ai mutat”.

Cealaltă cruce din piatră atribuită lui Socol Cornățeanu, înaltă de 3,10 metri, se află în curtea bisericii „Sfântul Nicolae” din Cornățelu, având încrustat următorul text:. „Cu vrerea Tatălui și ajutorul Fiului și Săvârșitu Duhului Sfânt, această cinstită și de viață aducătoare cruce ridicatu-s-a întru cinstit praznic și făcătorul de ciude Sfeti Nicolae Arhiepiscopul, ce-au fost hramul sfintei biserici din Cornățeni, în zilele creștinului Matei Basarab voevod. La această dumnezăiască cruce truditu-s-au și s-au ostenit dă o au ridicat robul lui Dumnezeu jupan Stolnicul biv vel clucer dimpreună cu jupâneasa lui, roaba lui Dumnezeu jupânița Marula cliucereasa, fata răposatului Mihai Voevod și a jupânesei Tudorei și cu fecioreii noștri: jupan Cârstea cliucer și Irina și Ianache spătar i Stânca i Marula i Costandin i Ventil(ă) Floriscul și Tudora i Tudosie i. Ana, ca să se pomenească părinții noștri, jupan Necula Vornicul i jupanița ego Irina ot Cornățeni, I moșii noștri cine au făcut biserica de la Cornățeni; jupan Ventilă vel vornic i jupanița ego Voica. Și s-au rădicat această sfântă cruce în cestu loc pentru sufletele lor și ale părinților lor ca să le fie pomană în veci, amin. Pis m(esi)ța mai, 20 dno, leat 7153 (1645). Pis Hristofin (?)”.

Crucea lui Socol Cornățeanu din curtea Bisericii din Cornățelu, decembrie 2021

Crucea din piatră din interiorul curții parohiale a Bisericii Albe din Târgoviște, sau cum era cunoscută odinioară a fi „mahalaua județului”, ori „Biserica ce se zice județeasă”, a fost ridicată în anul 1653, comanditată tot în timpul domniei lui Matei Basarsab (1632-1654). Aceasta are o anumită însemnătate pentru orașul Târgoviște, deoarece se considera că avea menționate privilegiile acordate orașului, cu scopul de a se realiza o paralelă cu orașul Câmpulung. Iată textul înscris pe cruce: „Întru numele Tatălui și al Fiului și al Duhului Sfânt și întru ajutorul sfântului hram sfintei Uspenii și în zilele lui Io Matei voievod truditu-m-am eu rubu lui Dumnezeu Radu (iz)bașa i Rada soția , Andrei, Mihaiu, Negoi, Oprea, Voia(?), Paraschiva, Voicu Nicula, Tatul”. Pe latura de sud a crucii sunt înscrise „Radul Maria, Anghel, odihnesc oasele pristăvitului Voicu m(ese)ța marte 2 vă leat 7161(1653)”.

Crucea din piatră din curtea Bisericii Albe din Târgoviște, august 2017

Biserica Albă din Târgoviște, august 2017

Surse:

-Arhivele Naționale Istorice Centrale București, fond Ministerul Culturii Naţionale;

-Virgil Drăghiceanu, Călăuza monumentelor istorice din judeţul Dâmboviţa (Raport extras din Expunerea situaţiunii judeţului Dâmboviţa pe 1907), Tipografia, Librăria şi Legătoria de Cărţi Viitorul, Târgovişte, 1907. Raportul din 1907 a fost republicat în anul 2004 sub forma unei lucrări noi intitulată Virgil Drăghiceanu, Restituiri istorice, ediţie îngrijită de Alexandrina Andronescu şi Mihai Oproiu, Editura Pildner & Pildner, Târgovişte, 2004;

-Nicolae Iorga, România cum era până la 1918, vol. I, România Munteană, Bucureşti, 1939;

-George D. Florescu, Un sfetnic al lui Matei Basarab, ginere al lui Mihai Viteazul, în „Revista Istorică Română”, vol. XI-XII, București, 1941-1942;

-Gheorghe Trifonescu, Monografie Băleni, Muzeul Județean Dâmbovița, Târgoviște, 1973;

-Ion Ghe. Ceaușu, Istoricul Bisericii Albă din Târgoviște, Târgoviște, 2000;

-Mihai Oproiu, Inscripții și însemnări din județul Dâmbovița, vol. I-IV, Editura Transversal, Târgoviște, 2003-2005;

-George Toma Veseliu, Monografia comunei Răzvad, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2012;

– Cornel Mărculescu, Din istoria comunei Bucşani, judeţul Dâmboviţa. În memoria dascălilor noştri. File de monografie, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2015.

Prof.dr. Cornel Mărculescu