You are currently viewing EDITORIAL: RISCURILE ACTUALEI GUVERNĂRI

EDITORIAL: RISCURILE ACTUALEI GUVERNĂRI

  • Post category:Editorial
 O simplă trecere in revistă a principalilor factori cu potențial de a influența defavorabil alianța PNL-PSD, ne indică cu claritate, volatilitatea și lipsa de soliditate a prea mult clamatei stabilități politice actuale. Aceasta pare destul de expusă unor posibile perturbări, tensiuni, dispute si instabilitate care poate degenera, profund intr-o nouă criza politică.
In fond este firesc, democratic și normal să existe puncte de vedere diferite atâta timp cât ele reprezintă ideologii si electorate diferite, de STINGA si de DREAPTA. Exemplele ce pot naște divergențe sunt multiple, din domenii diferite, dar există și soluții si rezolvări amiabile pentru a menține coabitarea executivă si politică:
a)Modul de concepere si alcătuire a bugetului de stat pe 2022 si distribuirea resurselor acestuia.
b)Măsurile de implementare si respectare a condițiilor PNRR.
c)Amploarea si magnitudinea măsurilor sociale, mai ales in ceea ce privește creșterea cheltuielilor bugetare, îndeosebi cele referitoare la alocații, pensii, salarii minime. Situația este destul de complicată, deoarece România este sub semnul respectării Procedurii de Deficit Excesiv declanșată de UE, care prevede încadrarea in 2022 intr-un deficit de tară de maxim 6,2 din PIB dar si a condițiilor prevăzute de PNRR de a nu se depăși pragul de 9,5 din PIB pentru pensii. În mod evident, aceste limitări afectează in principal electoratul afiliat dominant PSD.O creștere mai mare de 10% ( asa cum promite PSD) nu este sustenabilă, deci, nici satisfacerea electoratului clientelar sau tradițional al PSD.
d)Diverse măsuri restrictive in cadrul combaterii si limitării consecințelor pandemiei. Vedem astăzi cozile și birocrația din vămi ce va fi urmată la începutul viitorului an de măsurile valului 5 al pandemiei și efectele Omicron.
e)prioritatea investițiilor in diverse zone si/sau teritorii geografice ale tarii, in varii domenii ca: infrastructura de transport, edilitara ,medical-sanitara, cultural-educativa, mediu, resetarea si reconfigurarea sistemului energetic cu accente pe energia verde.
f)Reforma in Justiție, consolidarea Statului de Drept si reforma Constituției
g)controlul echilibrelor macro economice si financiare, estomparea efectelor negative asupra economiei dar si asupra nivelului de trai si mediului social generate de creșterea prețurilor la energie, gaze, alimente; creșterea inflației, devalorizarea monedei naționale, scăderea puterii de cumpărare si a veniturilor individuale si de FAMILIE. h)modul de distribuire si împărțire a diverselor demnități si funcții in admirația centrală si locală, de conducere a diferitelor instituții si entități aferente si subordonate(ex:secretari / subsecretari de stat, prefecți, președinți CA, directori generali etc).
De menționat ca așa cum se exprima in prezent scena politica, tensiunile si turbulentele vin cel mai frecvent din zona PSD si a liberalilor si mult mai rar din zona UDMR/Minorități. Aceste formațiuni politice au de regula o atitudine si o poziție neutrală, conciliantă, mai puțin conflictuală.
Totuși, nu este exclus ca pe parcursul derulării activităților coaliției sa nu apară si din aceasta zona politică unele pretenții sau puncte de vedere diferite, mai ales pe anumite probleme, de exemplu votul in doua tururi la alegerile locale; unele elemente la reforma in Justiție; modificarea Constituției, autonomia teritorială.. etc.

Răzvan Ionescu