O spun mereu: totul pornește de la educatie!
“Vrem autostrăzi”, “Vrem spitale”, “salarii mai mari”, “educatie asemănătoare cu cea din occident”.
Da, și eu vreau asta!
Dar nu se pot realiza peste noapte și, probabil, cu actuala mentalitate, aceste dorințe nu se vor îndeplini niciodată. Sa va explic de ce.
Săptămâna trecută am vorbit despre anumite îmbunătățiri fundamentale care sunt necesare sistemului educational, mai ales dacă ne raportam la prezent (secolul XXI “al vitezei”).
Cred ca ceea ce am spus acolo a fost ceva absolut normal, referindu-ma la câteva cursuri de educatie financiară pentru copii, pentru a le facilita viața de adult. M-am raportat, in general, la ceea ce școala nu m-a învățat pe mine și generatia mea. Câteva persoane, cadre didactice, de la care, din păcate, chiar aveam pretenții, m-au dojenit pentru ca am cerut “reforme”, care sunt indispensabile evoluției. Și dacă ne uitam de-a lungul istoriei, vedem ca dezvoltarea a venit odata cu schimbările (revoluția agricolă, industrială etc).
Dar vouă va este frica de schimbare!
Va este teama de tot ce este nou, nu sunteți adaptați la tehnologia prezenta (școala online v-a pus intr-o situație jenanta) și va adaptați foarte greu evoluției. De aceea ne respingeți și ne criticati, pe noi – cei ca mine – care vrem sa avem o societate care sa nu mai traiasca de pe-o zi pe alta sau, mai rău, pe datorie.
Pentru asta voi face tot ce îmi sta in putința! Pentru ca sunt in slujba elevilor, care au încredere in mine, și vreau ca aceștia sa fie oamenii de succes de mâine.
Suntem o societate bolnava și, odata cu trecerea in online, nu suntem in stare sa ne alegem sursele de informare (50% din știri sunt false și totuși le credem). Am ajuns sa facem atâtea controverse pentru un simplu vaccin, in condițiile in care este singura arma pe care o avem împotriva pandemiei, noi profesorii, cei care se presupune ca avem un nivel de inteligenta mai ridicat decât ceilalți sau măcar mai multă responsabilitate.
De 30 de ani asistam la angajări pe criterii de nepotism și nu facem absolut nimic pentru a stopa asta, deoarece ne este frica de schimbări și ne comportam ca niște martori obedienți. Generatia mea nu mai poate tolera aceste nedreptăți care nu fac altceva decât sa tragă in jos o națiune întreaga, care oricum a fost încercată ani la rândul in toate modurile posibile. Dar avem și noi o vina, cu toții!
Mereu găsim câte un vinovat, fie statul sau ministrul, fie părinții elevilor, dar niciodată nu ne uitam la noi, pentru ca un copil petrece nu mai puțin de 5-6 ore pe zi cu profesorul.
Dar voi veniți in fata lor, unii dintre voi cu note sub limita decentei obținute la diferite concursuri de mobilitate cu ceva timp in urma. Si tot voi sunteți cei care îmbratiseaza regresul.
De ce mai aveți pretenția ca elevii romani sa exceleze la testele internaționale desfășurate împotriva francezilor, englezilor etc?
Dacă nu va puteți adapta, nu puteți învăța și nu vreti sa faceți fata schimbărilor, căutați alt sector in care nu aveți in mâini viitorul copiilor și al viitoarei societăți.
Educația trebuie sa primeze, altfel nu ne vom reveni niciodată!

Post Scriptum: Textul se referă doar la cei care nu vor sa performeze și prefera regresul.
Toată admirația pentru acele cadre didactice care doresc schimbarea in bine a societății și, deși niciodată nu au avut cele mai bune condiții, și-au dedicat viața acestei meserii.
Tot respectul pentru acești oameni, pentru colegii mei și pentru cei care ne-au învățat sa pornim cu dreptul in viața!

Prof. Răzvan Vișan