În contextul preocupărilor privind ruperea alianţei instituite cu Puterile Centrale, sau a ameliorării raporturilor cu Rusia şi Franţa, a fost aranjată de Stanislav Poklewski Koziel, ministrul plenipotenţiar al Rusiei la Bucureşti şi Constantin Diamandy, diplomatul român din capitala Rusiei, vizita oficială a ţarului Rusiei, Nicolae al II-lea la Constanţa la 1/14 iunie 1914. În urma acestei călătorii diplomatice a ţarului Rusiei la Constanţa, regele Carol I, considera România ca fiind liantul împăcării între monarhia Austro-Ungară şi Rusia. Împăratul a sosit de la Yalta, din Peninsula Crimeea, pe iahtul său „Standard”, cum era obişnuit să facă toate vizitele oficiale, escortat de două crucişătoare (Cahul şi Almaz) şi 4 torpiloare, fiind însoţit de toată familia sa, de împărăteasă şi de cele patru ducese (Olga, Tatiana, Alexandra şi Anastasia), de moştenitorul tronului şi de o suită numeroasă.

În aşteptarea oaspetelui şi sub directa supraveghere a regelui Carol I, au fost făcute repetiţiile generale în ziua de 31 mai 1914, repetându-se defilarea trupelor, Te-deumul de la Catedrală, zborurile aeroplanelor şi chiar micul voiaj de primire în larg. De asemenea, printr-o ordonanţă s-au luat măsuri stricte de ordine generală în oraşul Constanţa, unde circulaţia pe străzi pentru trăsuri şi automobile era interzisă între orele 08-11, în timp ce în port, circulaţia vaselor era interzisă cu desăvârşire. Astfel, în ajunul sosirii ţarului Nicolae al II-lea, oraşul strălucitor de atâta lumină şi de mişcare care îți oferea senzaţia că te afli pe calea Victoriei în Bucureşti, într-o seară de 10 mai „…era o babilonie întreagă, zgomotul trăsurilor şi al automobilelor care se încrucişează într-o continuă alergare, face ca şi pe cei mai liniştiţi să-şi piardă capul”.

În dimineaţa zilei de 1 iunie 1914, încă de la ora 8.30, au început să sosească la pavilionul de recepţii amenajat în rada portului, personalităţile oficiale, atât din partea României, cât şi din partea Rusiei.  Principele Ferdinand şi regele Carol I au sosit de la palat la ora 9 şi un sfert, în automobil, amândoi fiind îmbrăcaţi în uniforme de ofiţeri ruşi (regele purta uniforma de comandant al regimentului 32 Vologda), ducându-se direct la pavilionul reginei. În aşteptarea ţarului, în rada portului Constanţa erau ancorate torpiloarele Zmeul, Sborul şi Năluca, canonierele Bistriţa şi Siret, crucişătorul Mircea, vasele Împăratul Traian, Principesa Maria, Ovidiu şi yachtul comisiei dunărene Carolus Primus. La păşirea pe pământ românesc, ţarul Nicolae al II-lea, a fost întâmpinat de primarul oraşului Constanţa, Andronescu, care, pe o tavă de aur a oferit tradiţionala pâine cu sare, iar în limba franceză i-a făcut următoarea urare: „În numele oraşului Constanţa sunt fericit şi mândru de marea onoare ce mi s-a acordat de a ura bună venire Maiestăţii Voastre şi augustei familii Imperiale pe pământul României”.

După îndeplinirea acestor formalităţi, familiile regale şi imperiale s-au îndreptat spre pavilionul Reginei, iar de acolo, în trăsuri escortate călare de diferiţi generali români, s-au deplasat către Catedrala din oraş, ajungând la Arcul de Triumf din faţa intrării în portul Constanţa, unde se găsea Regimentul 5 Roşiori „Ţarul Nicolae al II-lea” (cu garnizoana la Bazargic). Aici, din ordinul lui Carol I, trăsura oficială s-a oprit, iar suveranul ridicându-se în picioare a salutat comandantul regimentului, spunând: „Deoarece acest regiment a intrat primul în Silistra şi pentru marea onoare a zilei de astăzi, regimentul 5 roşiori va purta pe viitor numele M.S. Imperiale Nicoale II. Trăiască ţarul ! Trăiască Ţarina !”.  Cortegiul a ajuns în cele din urmă la Catedrala din oraş, unde au fost întâmpinaţi de Episcopul Dunării de Jos şi Arhiereul Meletie Constănţeanu, prilej cu care a fost oficiată o slujbă religioasă de un sfert de oră.

Pe yahtul Standard, ţarul Rusiei a primit în audienţă în jurul orei 15.00, pe Ionel Brătianu şi ministrul de externe Emanuel Porumbaru, după care, la dejunul oferit la Cazinoul din Constanţa, au fost acordate o serie de decoraţii oficialităţilor române: lui Ionel Brătianu i-a fost acordată cea mai înaltă distincţie rusească „Marele Cordon Alexandru Newski”; lui Costinescu, Porumbaru şi generalilor Mavrocordat şi Robescu li s-a acordat „Vulturul Alb”; celorlalţi miniştri, generalilor Coandă, Bogdan, Culcer şi Iarca, contra-amiralului Sebastian Eustaţiu, ataşatului pe lângă ţar C. Naum şi comandorului Ştefan Bellu le-a fost înmânată decoraţia „Cordonul Sf. Ana”; lui Constantin Brătianu, şeful de cabinet al primului ministru, Luca Oancea, prefectul judeţului Constanţa, primarului Virgil Andronescu domnului Corbescu, prefectul poliţiei Capitalei li s-a conferit „Cordonul Stanislas”.

Începând cu orele 17.30, s-a trecut la momentul defilării unor importante formaţii militare ce însumau aproximativ 6000 de soldaţi, tonul fiind dat de către regele Carol I şi prinţul Ferdinand. Seara, în Palatul Regal, suveranul României a oferit prânzul de gală în onoarea înalţilor oaspeţi, într-un pavilion construit de arhitectul Petre Antonescu şi decorat de pictorul Constantin Gheorghiu, ocazie cu care, regele Carol I a rostit un toast, din care spicuim: ,,Cu o sinceră bucurie salut sosirea pe pământul României a Majestăţii Voastre Imperiale, însoţită de M.S. Împărăteasa şi de Augusta sa familie…Amintirea primirii graţioase şi atât de cordială ce Majestatea Voastră mi-a făcut cu prilejul călătoriei mele în Rusia, va rămâne neştearsă pentru mine. De asemenea, nu voi uita vizita flotei imperiale în portul Constanţa, nici aceea a Marelui Duce Nicolae Mihailovici, din mâinile căruia am primit bastonul de mareşal al armatei ruse în comemorarea confraternităţii noastre de arme, pecetluită pe câmpurile de bătaie din Bulgaria, sub glorioasa domnie a augustului şi neuitatului vostru moş…Trăiască M.S. Împărăteasa Alexandra Teodorovna”.

La rândul său, ţarul Rusiei, s-a adresat familiei regale a României, în termenii următori: ,,Sunt fericit să văd realizându-se astăzi o dorinţă care îmi era scumpă de mult, aceea de a putea exprima prin viu grai Majestăţii Voastre, în însăşi ţara sa, sentimentele afectuoase ce le am pentru ea. Sub egida Majestăţii Voastre, România a luat un avânt şi a atins o dezvoltare remarcabilă. De acest curent de simpatie, care îndreptează în chip firesc inimile ruseşti către prietenii noştri români, Alteţele Lor regale Principele şi Principesa României au putut să se încredinţeze prin ele înşile, cu prilejul vizitei pe care ne-au făcut-o, şi care ne-a pricinuit o atât de mare plăcere. Sprijinindu-se pe simpatia reciprocă a celor două popoare, amiciţia României şi a Rusiei răspunde în acelaşi timp, cum nu se poate mai bine, tradiţiilor istorice şi intereselor celor două ţări limitrofe”.

Făcând referire la acest important eveniment, care s-a bucurat de o largă prezentare în presa vremii, Ion I. C. Brătianu remarca interesul comun al României şi Rusiei privind menţinerea liniştii în Peninsula Balcanică, dar şi faptul că această vizită reprezintă o mărturie a consolidării relaţiilor de prietenie cu Imperiul Ţarist.  În acelaşi timp, întâlnirea de la Constanţa a celor doi monarhi, a dat posibilitatea acestora de a analiza situaţia evenimentelor din Balcani în vederea asigurării păcii şi stabilităţii în zonă, urmând ca aceste puncte de vedere comune să fie continuate de către conducătorii celor două guverne româno-ruse în privinţa afirmării propriilor interese în zona Mării Negre.

Vizita ţarului Nicolae al II-lea la Constanţa a fost dezbătută şi în paginile ziarului arădean Românul, care în numărul său din 6/19 iunie 1914 argumenta succesul întrevederii de la Constanţa: „Mai întâi, întrevederea de la Constanţa înseamnă o biruinţă a României. A recunoscut şi presa ungurească, acum de curând, că România e întâia ţară mică învrednicită de o cinste atât de mare, ca suveranul celui mai vast imperiu european să-i facă cinstea de-a călca pe pământul ei. România a ieşit deci biruitoare, s-a înălţat peste prestigiul tuturor ţărilor mici din Europa”. De asemenea, pagini importante au fost alocate importantei vizite a ţarului Rusiei la Constanţa, şi în gazetele vremii: „Ilustraţiunea Română”, „Conservatorul”, „Universul”, „Viitorul”, „Epoca”, „Acţiunea” şi „Liberalul Constanţei”, acestea reliefând succesul României, care i-au atras stima şi laudele întregii Europe. În acest sens, spicuim anumite aspecte punctate de câteva dintre gazetele sus menționate:

Conservatorul: „Toate privirile sunt astăzi îndreptate, din toată lumea asupra României, care a devenit obiectul de admiraţie al bărbaţilor de stat străini, care nu mai contenesc să ne recunoască însuşirile alese de popor cu mare viitor.”

Acţiunea: „Sunt ziare străine, care însoţesc vizita imperialului suveran cu tot soiul de comentarii, pretinzând că politica României va înclina brusc spre Tripla Înţelegere. România a dovedit în 1913 că ştie să-şi apere aceste interese, concordându-le cu ale Europei, ceea ce a fost un merit mai mult din partea ei, dând dovada de independenţă în mişcările sale şi de emancipare în rezoluţiile sale. De la aceeaşi politică se va inspira România şi de azi înainte, căci e singura care poate da roade bune”.

Liberalul Constanţei în nr. din 8/21 iunie 1914: „Fastul cu care a fost primită Maiestatea Sa Ţarul tuturor ruşilor de către curtea noastră regală a avut darul să hărăzească Constanţei un loc în istorie şi să atragă în acelaşi timp asupra Dobrogei noi şi vechi, atenţia noastră, a tuturor”.

Surse:

–Vizita ţarului în România, în „Adevărul”, Anul XXVII, nr. 8876, duminică 1 iunie 1914;

–În ajunul sosirii ţarului, în „Adevărul”, Anul XXVII, nr. 8877, luni 2 iunie 1914;

–Familia Imperială Rusă la Constanţa, în „Adevărul”, Anul XXVII, nr. 8878, marţi 3 iunie 1914;

– Suveranii Rusiei în România, în „Albina. Revistă enciclopedică populară”, Anul XVII, nr. 38, 15 iunie 1914;

– Vizita Ţarului Rusiei la Constanţa, în „Gazeta Ilustrată,” Anul III, nr. 26, 7 iunie 1914, Editura Socec&Co., Bucureşti;

–Calendarul Minervei pe 1915, Anul XVII, Editura Minerva, Bucureşti, 1915;

-Constantin Bacalbaşa, Bucureştii de altă dată, vol. IV, Editura ziarului Universul, Bucureşti, 1932;

-Gabriel Octavian Nicolae, Marian Moşneagu, Vizita Ţarului Nicolae al II-lea la Constanţa 1/14 iunie 1914, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2014;

-Cornel Mărculescu, Vizita țarului Rusiei la Constanța (1 iunie 1914) – reverberații în presa româno-sârbă, în „Confluențe româno-slave de-a lungul timpului”, Editura Lyuben Karavelov Regional, Bulgaria, Ruse, 2017.

Prof.dr. Cornel Mărculescu