MONOGRAFIA JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA (1943)

S-a întocmit această monografie potrivit dispoziţiunilor domnului mareşal Ion Antonescu, conducătorul statului şi din ordinul domnului general de corp de armată Dumitru I. Popescu, ministrul Afacerilor Interne.

INTRODUCERE

Secolul XX a însemnat, pentru judeţul Dâmboviţa, din punct de vedere istoriografic, o intensificare a efortului privind scrierea şi editarea unor lucrări monografice. Astfel, la începutul secolului amintit, în 1912, apărea prima lucrare dedicată judeţului, intitulată Almanahul Dâmboviţei (Almanachul Dâmboviţei pe anul 1912, Editura Minerva, Bucureşti, 1912). Lucrarea a fost reeditată în anul 2008 de Gica Pehoiu şi Mihai Oproiu, la Editura Transversal din Târgovişte. Încă din anul 1900 apăreau D.P. Condurăţeanu, Dicţionar geografic al judeţului Dâmboviţa, Editura Socec, Bucureşti, şi Marele dicţionar geografic al României. Alcătuit şi prelucrat după dicţionarile parţiale pe judeţe, de Ioan Lahovary, care prezenta toate localităţile judeţului Dâmboviţa, realizat de un colectiv de autori la iniţiativa lui Ion Popescu-Cernea, Ion Irimescu-Cândeşti şi Virgil Drăghiceanu.
În perioada interbelică, preotul Alexandru A. Popescu Runcu edita în anul 1936 Catagrafia judeţului Dâmboviţa la anul 1810 (Alexandru-Popescu Runcu, Catagrafia judeţului Dâmboviţa la anul 1810, Tipografia Viitorul, Târgovişte, 1936). Lucrarea a fost revăzută şi adăugită fiind reeditată în anul 2008 de Ion Bratu şi Mihai Gabriel Popescu, la Editura Cetatea de Scaun din Târgovişte. Preotul Nicolae M. Popescu a publicat, încă din 1913, studiul intitulat Judeţul Dâmboviţa în anul 1810 (hotare, sate, statistică), în „Anuarul de Geografie şi Antropogeografie”, anul II (1910-1911), Bucureşti, aceasta constituind un reper major în cercetările ulterioare privind judeţul Dâmboviţa, iar anul următor, 1937, publica Documente cartografice pentru judeţul Dâmboviţa. (Alexandru A. Popescu-Runcu, Documente cartografice pentru judeţul Dâmboviţa, Extras din Graiul Dâmboviţei, revista Corpului Didactic Primar din județul Dâmboviţa, Anul XV, nr. 1-2, Târgovişte, ianuarie-februarie 1937, Tipografia „Dâmboviţa”, pp. 1-4 (articolul publicat face referire la Harta stolnicului Cantacuzino, tipărită în 1770 la Padova în Italia, p. 1; Harta ofiţerului austriac Specht, făcută la 1790-1791, gravată în 1812, pp. 2-3; Harta mare a Ţării Româneşti făcută de austrieci la 1787-1791, p. 3; Harta rusească din 1835, p. 4). Detalii privind geografia judeţului Dâmboviţa erau publicate de V. Nicolaescu, M. Mărgulescu, Geografia judeţului Dâmboviţa, Târgovişte, 1935, şi Ion Butăroiu, C. Ungureanu, Geografia judeţului Dâmboviţa, Editura Cartea Moldovei, Iaşi, 1942.
Informaţii preţioase despre localităţile aceluiaşi judeţ aveau să fie publicate în acelaşi an în Calendarul Arhiepiscopiei Bucureştilor ( Calendarul Arhiepiscopiei Bucureştilor pe anul 1937, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, Bucureşti, 1937), dar şi în Enciclopedia României, vol. II, Ţara Românească, (coordonator Dimitrie Gusti, Constantin Orghidan, Mircea Vulcănescu, Virgiliu Leonte), Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1938 (Detalii despre judeţul Dâmboviţa se află la pp. 166-171). Şi în perioada 1945-1989 aveau să apară lucrări referitoare la judeţul Dâmboviţa. Dintre acestea, unele intitulate chiar monografii sau file de monografie, amintim: Plaiuri dâmboviţene: File de monografie – judeţul Dâmboviţa, (coordonatori Ion Călinescu, Ion Bobocea, Gheorghe Gherman, George Pârvulescu), Editată de Consiliul popular judeţean Dâmboviţa, Bucureşti, 1969 (Lucrarea include şi 3 hărţi: Jud. Dâmboviţa – Harta Administrativă şi Turistică; Harta Social-Culturală şi Harta Economică), Localităţile judeţului Dâmboviţa, (coordonatori Ion Călinescu, Dumitru Mihalache, Constantin Albu, Ion Gavrilă, Elena Başturea, Mircea Istrătescu; au colaborat Mircea Climchievici, Gheorghe Nistor, Mihai Gabriel Popescu, Vasile Popescu, Dumitru Ştefănescu), Editată la Întreprinderea Poligrafică Ploieşti, Târgovişte, 1971, (Lucrarea face o scurtă prezentare a judeţului Dâmboviţa, a municipiului Târgovişte, a oraşelor judeţului: Fieni, Găeşti, Moreni, Pucioasa, Titu, precum şi a celor 69 de comune existente la acea vreme ordonate alfabetic. Ca anexă există o hartă a judeţului Dâmboviţa), Judeţele României Socialiste, Ediţia a II-a (Vezi descrierea judeţului Dâmboviţa la pp. 233-246, autori fiind Constantin Albu, Ion Bobocea, Ion Călinescu), Editura Politică, Bucureşti, 1972; Dragoş Bugă, Ion Zăvoianu, Judeţul Dâmboviţa, Editura Academiei, Bucureşti, 1974, Dâmboviţa – Ghid Turistic al judeţului, coordonatori Gabriel Mihăescu, Constantin Manolescu, Ion Zăvoianu, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1978 (Include Harta turistică a judeţului Dâmboviţa, dar şi Harta cu munţii dintre Dâmboviţa şi Prahova), Judeţele Patriei – Dâmboviţa – Monografie, (coordonatori: Florea Ristache, Gica Chiru, Marin Iliescu), Editura Sport Turism, Bucureşti, 1980; Dicţionar istoric al judeţului Dâmboviţa, redactori coordonatori Nicolae Stoicescu, Mihai Oproiu, Târgovişte, 1983.
Lucrarea din urmă, care constituie un reper major pentru evoluţia judeţului Dâmboviţa, este deosebit de complexă, era structurată în două părţi, una abordând prezentarea generală a judeţului (descriere geografică, istorică, dezvoltare socio-economică, organizare administrativă, evoluţie teritorială, populaţie, învăţământ, cultură, etnografie şi folclor), iar cea de-a doua tratând istoricul tuturor localităţilor judeţului Dâmboviţa, în ordine alfabetică, satele fiind aşezate la comunele din care făceau parte. Se pare că această lucrare nu a fost pe placul cenzurii comuniste, ea fiind trimisă la „topit” după tipărire. Cu toate acestea, prin intervenţia autorilor, s-au păstrat mai multe exemplare care se află astăzi la Muzeul Judeţean de Istorie Dâmboviţa (din Târgovişte), unde pot fi de altfel consultate.
După anul 1990, judeţul Dâmboviţa a constituit, ca şi anterior, una dintre preocupările istoriografiei româneşti. Numeroşi autori, unii dintre ei cu preocupări mai vechi, au tratat în lucrările lor majoritatea aspectelor importante ale evoluţiei, istoriei şi geografiei judeţului. Prezentăm în continuare câteva dintre acestea: Din tezaurul arhivistic dâmboviţean. Catalog de documente (1526-1848), întocmit de Pârvan Dobrin, Constantin Condrea şi Nicolae Bungrezeanu, Bucureşti, 1993; Mihai Gabriel Popescu, E. Brezeanu, Cristian M. Popescu, Dâmboviţa 2000. Micromonografii, Editura Bibliotheca, Târgovişte 2001; Dâmboviţa – potenţial natural, uman şi turistic, coordonator Mihai Oproiu, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2002; Mihai Gabriel Popescu, Dâmboviţa 2002. Micromonografii, ediţia a II-a revizuită şi adăugită, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2003, Mihai Oproiu, Inscripţii şi însemnări din judeţul Dâmboviţa, vol. IV-V, cu un cuvânt de Înalt Prea Sfinţitul profesor dr. Nifon Mihăiţă, Arhiepiscopul Târgoviştei, Editura Transversal, Târgovişte, 2004; Mihai Oproiu, Honorius Moţoc, Marian Curculescu, Dâmboviţa. Localităţi şi monumente, Editura Transversal, Târgovişte, 2006; Mihai Oproiu, Georgeta Toma, O lume în mişcare. Dâmboviţa. Iniţiative şi capital, Editura Transversal, Târgovişte, 2008, Gica Pehoiu, Mihai Oproiu, Almanachul Dâmboviţei (1912), Editura Transversal, Târgovişte, 2008, Honorius Moţoc, Oproiu Mihai, Dicţionar geografic al judeţului Dâmboviţa, Editura Transversal, Târgovişte, 2007, Mihai Oproiu, Honorius Moţoc, Învăţământul sătesc din judeţul Dâmboviţa (1870-1900). Documente, Editura Transversal, Târgovişte, 2008, Mihai Oproiu, Eduardt Samoilă, Honorius Moţoc, Georgeta Toma, Înfruntând veacurile. Aşezări şi monumente dâmboviţene, Editura Transversal, Târgovişte, 2009, Dragoş Mircea I. Dumitru, Mihai-Gabriel Popescu, Dâmboviţa, 1810-2010. Micromonografii. Documente, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2010. Ultima dintre aceste lucrări, cea elaborată de Dragoş Mircea Dumitru şi Mihai Gabriel Popescu, tratează toate localităţile judeţului Dâmboviţa, fiecare dintre ele grupate comunelor din care fac parte.
Lucrarea este bazată, în special, pe Almanahul Dâmboviţei (1912), Catagrafia judeţului Dâmboviţa (1936) şi pe Calendarul Arhiepiscopiei Bucureştiului (1937). În partea introductivă a lucrării, autorii prezintă judeţul Dâmboviţa în anul 2010, abordând evoluţia acestuia mai ales din punct de vedere administrativ-teritorial. (Dragoş Mircea I. Dumitru, Mihai-Gabriel Popescu, Dâmboviţa, 1810-2010. Micromonografii. Documente, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2010, pp. 20-29. Vezi detalii privind evoluţia administrativ-teritorială a judeţului Dâmboviţa în perioada 1512-1990 la Petru Virgil Diaconescu, Mihai Claudiu Năstase, Evoluţia organizării teritorial administrative a judeţului Dâmboviţa (1512-1990), în Valahica, Studii şi cercetări de istorie şi istoria culturii, 23/2010, Târgovişte 2010, pp. 31- 48).