2.5. Spre timpurile moderne
Pe la 1835, întâlnim în documente două sate cu numele de Brăneşti, iar în 1838 localitatea se numea Brăneşti Moşneni56. Prin 1810, satul avea 147 de locuitori57, în 1863 numărul acestora sporise la 29358, pentru ca în 1895 să ajungă la 400. În perioada 1950-1960, comuna a făcut parte din raionul Pucioasa, iar între 1961-1968, în urma desfiinţării raionului Pucioasa, aceasta a fost integrată raionului Târgovişte.
În 1952, numărul locuitorilor ajunsese deja la 2.00059. După unirea localităţii cu Vulcana Pandele, prin 1985, populaţia comunei ajungea la aproape 10.000 locuitori. Ea a revenit la numărul de 4.200 după separarea celor două comune, realizată în 2002.
În întreg sec. al XIX-lea, brăneştenii s-au ocupat în continuare cu agricultura şi meşteşugurile, desfăşurându-şi activitatea în sat cele cinci mori şi două fierăstraie. În imediata apropiere a satului se afla pudrăria de la Lăculeţe, specializată în producerea prafului de puşcă, unde au fost angajaţi şi numeroşi brăneşteni.
În perioada 1948-1990, mulţi brăneşteni lucrau la întreprinderile textile ,,Bucegi” şi ,,Trainica”, precum şi în Doiceşti la termocentrală şi în Târgovişte (I.U.P., C.O.S., S.A.R.O., ROMLUX), etc.
Recesiunea economică, transpusă în închiderea totală sau parţială a acestor întreprinderi, a afectat un număr mare de brăneşteni. Aceasta este una dintre cauzele ce au condus la plecarea acestora în alte ţări, fenomen cu urmări nefaste pentru localitate: scăderea natalităţii, îmbătrânirea populaţiei, scăderea numărului de locuitori, pauperizarea acestora.
Deşi referendumul din 16 septembrie 2001 prevedea revenirea la localitatea Brăneşti a teritoriilor din nord, alipite în 1956 oraşului Pucioasa, acest lucru nu s-a realizat. Rămâne ca o datorie de onoare de îndeplinit de cei de azi, pentru a putea spune în viitor, precum domnitorul Petru Rareş: ,,Vom fi din nou ce-am fost şi mai mult decât atât!”
