„Gramatica”
Încep prin a mărturisi că sunt pasionat de cuvinte. Această pasiune a apărut în viața mea, manifestându-se cu efervescența dată de curiozitatea descoperirii sensurilor originare ale cuvintelor. În speranța inspirării tinerilor care sunt pe calea învățării, am hotărât să scriu despre cuvintele pe care gramatica limbii române le folosește.
Îmi voi extrage conținuturile doar din surse deschise, astfel încât să dau un exemplu de căutare facilă celor care-mi vor citi articolele. Atunci când sunt curios cu privire la un cuvânt, prima căutare pe care o fac este în dicționarul explicativ al limbii române, pe care îl puteți găsi în varianta on-line, la adresa „www.dexonline.ro”. Alături de definiția dată de dicționar găsesc, de obicei, etimologia cuvântului căutat, adică sursa acestuia. În funcție de această etimologie, îmi continui munca de arheologie, în general, pe site-urile „www.littre.org”, „https://wiktionary.org” și „https://etymonline.com”.
Să începem astăzi prin definirea cuvântului „gramatică”! În urma căutării definiției, am ajuns la etimologia cuvântului, care provine din limbile latină și greacă. Astfel, în limba latină, regăsim cuvântul „grammatica”, iar în limba greacă, cuvântul „γραμματική – grammatikế”, care însemnau „arta de a scrie și de a citi”. Aceste cuvinte au o bază și mai simplă. Aceasta este „γράμμα – grámma”, provine din limba greacă veche și înseamnă „literă”. Însă, dacă mergem și mai departe, dăm de cuvântul grecesc „γράφω – gráphô„, care însemna „a grava, a scrie”. Cercetarea cuvântului „grav”, care are legătură cu verbul „a grava”, ne duce la înțelegerea profunzimii acestuia, deoarece acesta este sinonim cu termenii „adânc”, „jos” și „profund”. Atunci când gravorul gravează, el scrie cu ajutorul dălții, săpându-și literele în materialul ales, cu ajutorul instrumentului său. Pentru a rezista, scrisul a fost gravat de-a lungul a mii de ani.
Dar, hai să ne întoarcem la cuvântul „gramatică”, menționând că înțelesul acestuia a evoluat, devenind acela de artă a stăpânirii literelor, de „artă care ne ajută să ne exprimăm propriile gânduri, prin cuvânt sau prin scris, într-o manieră conformă regulilor stabilite de bunul uzaj”.
Pe data viitoare!
Constantin Teodor Cernat
Bibliografie:
„www.dexonline.ro”
„www.littre.org”
„https://wiktionary.org”
„https://etymonline.com”