În iunie 1885 s-a instalat la un vad de moară din Brăneşti, pe care a închiriat-o iniţial şi a montat războaiele, angajând şase lucrători. Era începutul ţesătoriei de bumbac de mai târziu, prima de acest fel din România. Apoi, iniţiatorul industriei textile româneşti a comandat la Chemnitz un război mecanic, un război lat şi o maşină de urzit (1886).
Pânza ţesută la Brăneşti era transportată cu carele la Târgovişte şi Bucureşti şi a început să fie apreciată de către clienţi. În 1894, la expoziţia cooperatorilor din Bucureşti (29 august 1894) Stan Rizescu a obţinut medalia de aur. Ulterior, fabrica nu a rezistat şi a fost închisă, fiind redeschisă în 1900.
Stan Rizescu a înfiinţat la Bucureşti, pe şoseaua Bonaparte, o fabrica textilă cu o sută de războaie numită ,,Drăghicescu, Cristea &Co”, unde Stan Rizescu era asociat. În 1899 Cristescu l-a îndepărtat pe Stan Rizescu de la conducerea fabricii, oferindu-i acestuia condiţii materiale necorespunzătoare. Între timp, Stan Rizescu se căsătorise cu Elisabeta Hansu, cu care a avut 7 copii. Împreună cu familia s-a stabilit din nou la Brăneşti.
În 1900 a cumpărat moara şi terenul din jurul ei de la Răuţoiu, investindu-şi capitalul obţinut în construirea fabricii şi cumpărarea maşinilor de ţesut. Beneficiind de sprijinul financiar oferit de Dumitru Georgescu fabrica şi-a reînceput activitatea cu zece războaie mecanice, un urzitor, o maşină de ţevi şi de depănat, puse în mişcare de o turbină hidraulică de 22 CP. Fabrica producea pânză de calitate, depăşind criza economică din 1900-1903. În 1904, firma s-a transformat în ,,Moldoveanu, Rizescu & Co S.N.C.” sporindu-şi numărul de războaie la 50, iar din 1906 la 100.
Toate schiţele, proiectele şi planurile de construcţie ale fabricii erau realizate personal de către Stan Rizescu. Acesta reuşise să obţină comenzi de la Ministerul de Război, pentru care patronul realiza modelele de ţesături şi caietele de sarcini. Pe 5 noiembrie 1906, la Expoziţia Generală a României prilejuită de jubileul regal, fabrica a avut un stand de prezentare a produselor sale, iar Stan Rizescu a primit diploma de ,,Colaborator” cu plachetă. Acolo a fost vizitat de sprijinitorul său Ion Hozanu. Acesta din urmă, fiind primit în audienţă de regele Carol I, i-a vorbit suveranului de activitatea deosebită realizată de fostul său protejat la Brăneşti.
Fabrica a beneficiat de tariful vamal protecţionist, patronul fabricii de la Brăneşti fiind chemat de ministrul de finanţe să colaboreze cu specialiştii ministerului la fixarea taxelor vamale pentru articolele din bumbac, in şi cânepă.
În 1909, la inaugurarea localului şcolii ce se construise cu sprijinul financiar al lui Stan Rizescu, a participat şi Spiru Haret, ministrul Instrucţiunii Publice şi Cultelor. Acesta a vizitat şi fabrica, raportând regelui cele văzute. El l-a însărcinat pe ministrul Industriei şi Comerţului, Alexandru Djuvara să se documenteze la faţa locului. Raportul acestuia a fost apreciat de rege, care a dat curs invitaţiei de a vizita fabrica.
Regele Carol I, împreună cu regina Elisabeta, însoţiţi de ministrul Alexandru Djuvara, maestrul George Enescu, doctorul Mamulea şi alţii au vizitat fabrica pe 8 august 1909, conduşi de Constantin Dumitriu, prefectul judeţului.
Daniel Diaconescu
Va urma.
