You are currently viewing 22 DECEMBRIE 1989 -„Ole, Ole, Ole, Ole…Ceușescu nu mai e!”

22 DECEMBRIE 1989 -„Ole, Ole, Ole, Ole…Ceușescu nu mai e!”

  • Post category:Editorial

 

Ziua de 22 decembrie 1989 a adus deznodământul protestelor începute la Timişoara şi continuate în mai multe localităţi din ţară şi în Bucureşti, până la fuga cuplului Ceauşescu şi preluarea puterii în urma unui proces, care a lăsat în urmă mai multe victime decât manifestaţiile propriu-zise.
După mai puțin de opt ore de când Nicolae Ceaușescu era anunțat că mișcarea de stradă a fost reprimată și zona centrală a Capitalei a fost degajată de manifestanți, zeci de mii de muncitori de pe marile platforme industriale se îndreptau, în dimineața zilei de 22 decembrie 1989, spre sediul Comitetului Central al PCR și Piața Universității, locul în care cu o zi înainte se trăgea în manifestanți.
Oamenii, plecați de la ora 07, mergeau în coloane, din Militari, Pipera, de la Uzinele „23 August” și „Republica”, spre centru orașului, purtând steaguri fără stema Republicii Socialiste România.
Barajele instalate pentru a împiedica accesul în Piața Universității și în Piața Palatului s-au dovedit inutile. Două ore mai târziu, Piața Universității era plină de demonstranți care cereau Armatei și Miliției să treacă de partea lor.

general Vasile Milea

La 8.30, Nicolae Ceauşescu îl acuză pe generalul Nicolae Milea de trădare într-o şedinţă la sediul Comitetului Central al Partidului Comunist Român.

La 9.20, fostul Ministru al Apărării este găsit împuşcat într-un birou din aceeaşi clădire. La televiziune se anunţă că „trădătorul Milea” s-a sinucis.

În jurul orei 11.00, în timp ce la televizor se repeta comunicatul privind sinuciderea lui Vasile Milea, la radio încep să apară primele infrmaţii despre demonstranţii care ocupă centrul oraşului.
Nicolae Ceaușescu, în sediul Comitetului Central al PCR, prezida ultima ședință, în care anunța că, din cauza situației extrem de grave, a preluat conducerea armatei și a instituit starea de necesitate în întreaga țară, care interzicea întrunirea în grupuri mai mari de cinci persoane. La acea ora, în centrul Bucureștiului se aflau sute de mii de oameni.
Manifestanții care au ocupat piața din fața Comitetului Central au forțat ușile masive ale clădirii și au escaladat balconul.

La ora 12.05, soţii Ceauşescu fug de pe acoperişul Comitetului Central cu un elicopter . Ei s-au îndreptat spre reședința de la Snagov unde au ajuns în jurul orei 12:21, iar la 12:47 au decolat spre Pitești.
Dupa o scurta escală la aeroportul militar Boteni, isi schimbă direcția și continuă deplasarea , fără cele două gărzi de corp, cu un autoturism către Târgoviște.
După fuga dictatorului, manifestanții au ocupat atât Comitetul Central, cât și sediul televiziunii publice, în jurul orei 12.30, acesta fiind considerat momentul victoriei Revoluției.
La ora 15.00, soţii Ceauşescu sunt preluaţi de miliţie de la Centrul pentru protecţia plantelor din Târgovişte şi sunt arestaţi la sediul Miliţiei Judeţene Dâmboviţa, trei ore mai târziu.
De aici au fost transportaţi la garnizoana din Târgovişte, unde au rămas până când au fost judecaţi și executați în dupămiaza zilei de 25 decembrie, între 13.20 şi 14.40.
Pe 22 decembrie, la ora 18.20, în Piaţa Palatului încep să se audă focuri de armă şi să apară şi zvonurile legate de terorişti.
Astfel începe partea a doua a revoltei, lupta împotriva ” teroriștilor lui Ceausescu”, luptă ce va provoca cele mai multe victime și va legitima necesitatea uciderii lui Nicolae și Elena Ceaușescu.

Prof. Petre Cristin