,,Ascultă-n liniște tăcerea,

Atât cât poți de mult,

N-o întreba, nu îi răspunde,

Ascult-o și atât!”…

Într-o lume în care zgomotul a ajuns ,,comandant suprem”, a asculta tăcerea, teoretic este aproape imposibil . Am spus aproape, deoarece capacitatea de concentrare a ființei inteligente, numită om, este incomensurabilă. Prin voință și exercițiu repetat, omul reușește să se detașeze de mediul înconjurător, să fie numai el cu el, trăind astfel în două lumi paralele: cea impusă și cea voită.Și dacă vrei cu adevărat să asculți … În primul rând, ca să asculți, trebuie să înveți să taci. Să te cufunzi în tăcere, ca și cum te-ai afunda în apele adânci și liniște ale unui ocean, ascultând gânduri și vorbe nerostite. Poți învăța să taci, privind stelele în noapte, tolănit în liniștea lor, ca în ierburi frumos mirositoare, ascultând poveștile nespuse ale celor care și-au găsit nemurirea printre ele.

Tăcând, poți asculta cum crește iarba tăcută din pământ , scăldată în roua dimineții, picată din ochii stelelor cu doruri neîmplinite. Poți asculta chiar vântul care tace, căci în tăcere se spun multe, și ca să înțelegi cine și ce ești de fapt, nu ai nevoie de cuvinte. Cuvintele rostite pot să doară. Cele tăcute, îți pot aduce alinare. Cu ele poți stăvili tumultul inimii, în liniște, ascultând cât poți de mult , tăcerea în tăcere! A asculta tăcerea, este o artă, pe care nu toți o pot stăpâni. Așa cum am specificat, e nevoie de voință și exercițiu. Însă, sunt anumiți oameni, hărăziți de Dumnezeu, care pot asculta tăcuți liniștea universului, fără nici un efort, prinzând ,, din zbor”, tăcerea, în care sunt captive ,, cuvintele …necuvinte”.

Acestora, li s-a spus de-alungul timpului în feluri diferite: oameni cu capul în nori, lunatici, amanți, îndrăgostiți cu inima fluturatică, fiind adeseori ironizați. Apoi, li s-a spus simplu, poeți. Marii poeți ai lumii , au fost oameni zgârciți în a rosti vorbe goale. Se spune că ,, tăcerea face mai mult decât o mie de cuvinte”. Eu aș îndrăzni să spun că dacă știi s-asculți tăcerea, nu e nevoie de cuvinte. E nevoie de…liniște și atât!

Flori Bungete