Urmare a raportului lui C. C. Arion, vicepreședintele Consiliului de Miniștri, ministrul Afacerilor Străine, cancelar al Ordinelor, nr. 3.722/1918, regele Ferdinand I a semnat în Bicaz, la 18 iulie 1918, decretul nr. 1.823, prin care a acordat Medalia „Serviciul Credincios” clasa a II-a soldatului Stan I. Dumitru, de la Depozitul Central de echipament. Potrivit adeverinței de primire a brevetului Medaliei „Serviciul Credincios” clasa a II-a, semnată în București, la 15 iunie 1919, Stan I. Dumitru s-a născut în 1890, la Vizurești, Dâmbovița, era muncitor și își avea domiciliul în aceeași localitate. Prin același act normativ, decorația a mai fost acordată și altor persoane atât la clasa de mai sus, cât și la clasa I.
Prezentăm descrierea distincției onorifice, precum și reproducerile grafice care provin de la Arhivele Naționale Istorice Centrale, Ministerul Afacerilor Externe. Cancelaria Ordinelor, dosar nr. 217/1918 (documentele) și de la Muzeul Național de Istorie a României (decorația).
Medalia „Serviciul Credincios” a fost instituită în anul 1878, pentru a recompensa serviciile militare și civile aduse statului. Conform Regulamentului pentru instituirea Crucii și Medaliei „Serviciul Credincios”, sancționat prin decretul nr. 3.507 din 11 octombrie 1906 (aflat, sub formă de copie, la Arhivele Naționale Istorice Centrale, Ministerul Afacerilor Externe. Cancelaria Ordinelor, dosar nr. 642): „Crucea și Medalia «Serviciul Credincios» cuprind fiecare câte două clase: clasa I (de metal galben) și clasa a II-a (de metal alb). Medalia este o piesă de metal cu un diametru de 30 mm și o grosime de 2,5 mm, forma ei este rotundă; pe o parte (avers) poartă în relief, armele țării, iar pe partea opusă (revers), sunt stampate, tot în relief, cuvintele «SERVICIU CREDINCIOS», înconjurate de câte o ramură de stejar și de laur, care se unesc printr-o fundă. Medalia poartă la partea superioară coroana regală și un inel prin care se trece panglica. Panglica este de moar albastru-deschis, cu câte o dungă de fir argintiu pe fiecare margine, panglica lată de 35 mm, și lungă în partea aparentă de 50 mm, și se fixează pe piept în toată lățimea ei, adică fără alte îndoituri decât cele de la extremități, de care, pe de o parte, se atârnă Medalia de panglică, iar pe de altă parte, panglica de piept, căpătâiele panglicii prinzându-se cu copci de desubt”.
dr. Laurențiu Ștefan Szemkovics,
Consilier Arhivele Naționale Istorice Centrale București