Se schimba sau nu clima?
Dacă am fi adresat aceasta întrebare prin anii ‘70, probabil răspunsul ar fi fost un categoric NU.
Însă lucrurile au luat o întorsătura neașteptata in doar câteva decenii.
Ceea ce ne interesează pe noi, oamenii, este dacă aceste schimbări climatice ne vor afecta.
Răspunsul este DA!
Oricum, nu știu cât ne pasa de celelalte specii, precum urșii polari, morsele sau focile, dar atunci când vine vorba de noi, ne gândim ca trebuie făcut rapid ceva.
Prin anii ‘85 au fost trase primele semnale de alarma, deși era prematur, cu privire la schimbările climatice care pot apărea in urma industrializării excesive și a gazelor nocive emise in atmosfera (de mașini).
Spre sfârșitul mileniului trecut, ceea ce părea doar o ipoteza, a început sa prindă contur.
Oamenii de știință observau cum temperatura medie anuală începe sa crească ușor, iar gheata de la poli, încetul cu încetul, se topește.
Prin 2010 ne-am dat seama ca avem de-a face cu o problema serioasă, care necesita remediere imediata. In următorii ani, au fost introduse măsuri speciale care sa diminueze poluarea și fiecare stat sa facă saltul de la producerea energiei electrice pe baza de resurse neregenerabile( cărbuni, gaze etc), la cea pe baza de resurse regenerabile ( energie eoliană, solară etc).
Anul 2020 a impus măsuri de-a dreptul agresive, unele state inițiind ideea ca in marile orașe sa se circule doar cu bicicleta.
Chiar anul trecut, pentru prima data in istorie, fiecare dintre noi a fost responsabil direct pentru procesele care au dus la schimbările climatice.
Dar de ce ne afectează atât de tare?
Atunci când temperatura de la nivelul pământului începe sa crească, ghetarii se topesc. Ei joaca un rol extrem de important, fiind numiți și Scutul alb, pentru ca reflecta radiația solară înapoi in spațiu. Și aici vorbim de întinderi imense de gheata.
In fiecare an, cca. 87.000 de km pătrați de gheata se topesc.
Așadar, caldura care trebuia trimisa înapoi in spațiu este reținută la nivelul Pământului și astfel temperatura creste și mai mult.
Unele plante sau viețuitoare nu se pot adapta atât de repede la aceste schimbări (temperaturi mai mari sau precipitații mai putine) și astfel risca sa se piardă pentru totdeauna.
Deja avem o imensa problema cu Marea Bariera de Corali din Australia, care, din cauza schimbărilor climatice, este intr-o stare critica, iar acesta este doar vârful iceberg-ului.
Dacă ne aducem aminte, in Australia, anul trecut, s-au înregistrat cele mai mari incendii din istorie, pagubele ridicându-se la peste 180 mld. dolari și peste 200 de milioane de animale distruse. Ce mai tragedie!
Specii precum: ursul polar sau morsele sunt pe cale de dispariție, in prag de extincție.
Putem include aici și elefantul african, rechinii sau pinguinii.
Dar nu doar animalele au de suferit, ci și noi. Trăim in același mediu, respiram același aer, bem aceeași apa.
Ce este de făcut?
Cum am spus și mai devreme, fiecare dintre noi e vinovat.
Astfel, atunci când vrei sa arunci un ambalaj pe jos, gândește-te ca Pământul este casa ta, aerul pe care îl poluezi, îl respiri și apa care poate avea o calitate inferioară, pe care tot tu o bei. Și asta nu este tot!
Ar trebui sa fim atenți la tăierea copacilor, la consumul exagerat de energie, la risipa de mâncare și băutura( milioane de suflete din Africa suferă de foamete).
Ai grija de mediul in care trăiești sau măcar lasa-l in aceeași stare in care ți l-au lăsat strămoșii tai. Dacă nu îți pasa de generațiile următoare, măcar fa un mic sacrificiu și gândește-te ca bătrânii noștri au mers la război, nu sa arunce un ambalaj la coșul de gunoi sau sa aibă grija ca padurile sa nu fie tăiate.
Cât despre autorități, trebuie date cele mai drastice sancțiuni pentru cei care nu respecta astfel de reguli.
In definitiv, Pamantul nu este al meu sau al tău, este al tuturor speciilor și fie ca vom mai exista sau nu peste câteva secole, el tot își va urma cursul, la fel cum a făcut-o pana acum… asistând la minimum 5 mari extincții.
Prof. Visan Razvan
