În dorința de a cunoaște și alte locuri generalul francez a vizitat și fosta capitală a Țării Românești, Târgoviște, despre care fusese informat că acest oraș se impusese printr-un aport militar remarcabil la apărarea țării, încă din vremurile voievodale, ulterior în perioada modernă la Războiul de Independență și Primul Război Mondial.
În Arhivele locale există o adresă făcută către ,,Domnul Polițai local” din Târgoviște în care i se fac precizări cum trebuie să fie întâmpinat generalul Berthelot cu suita sa la vizita din 24 martie 1919 și obiectivele care urmau să fie văzute.
În lucrarea Memorii și corespondență 1916-1919, generalul nu face vreo referire la acest lucru, vizita anunțată fiind anulată, la data amintită, precizând că a discutat cu generalul Prezan problema ,,pentru apărarea Basarabiei”.
Totuși în Registrele istorice ale Școlii de Cavalerie și Liceului Militar de la Mănăstirea Dealu este trecută lapidar informația că la data de 25 aprilie instituțiile militare respective au fost vizitate de ,,Generalul Berthelot din armata franceză”.

O imagine document, fotografie de epocă are în centrul ei pe generalul Berthelot, suita sa, ofițerii și cadrele didactice de la celebrul liceu chiar la intrarea din clădirea principală. Merită reținut și un lucru mai puțin comentat. Cu această ocazie , oaspetele de marcă al Târgoviștei a oferit garnizoanei un tanc franțuzesc model Renault FT 1917, pe a cărui turelă era scris cuvântul ,,Mateiaș”. Era o dovadă a aprecierii făcute față de ostașii dâmbovițeni din Regimentul 22 și 62 Infanerie, care luptaseră cu vitejie și sacrificiu pentru apărarea orașului Câmpulung în toamna anului 1916.
La data de 5 mai 1919, marele prieten al poporului român și-a încheiat misiunea în țara noastră, urmând de data aceasta s-o părăsească în glorie. Trupele române înaintaseră până la Tisa, alungând din Transilvania bolșevicii unguri, întregul teritoriu românesc aflat sub ocupație străină fiind eliberat.
Cu puțin timp înainte de a fi rechemat în Franța, îngrijorat de atitudinea regimului bolșevic al lui Bela Kun și de situația din Basarabia, a sprijinit Statul Major General român în întocmirea documentelor de luptă pentru apărarea Basarabiei și pentru operațiile împotriva Ungariei.
La Palatul Cotroceni regele Ferdinand cu prilejul ceremoniei făcute la 5 mai 1919 în cinstea acestui desăvârșit militar francez, despre care s-a spus în acele timpuri că ,,este mai român decât românii”, în discursul său a afirmat: ,,…România și, înainte de toate, oastea Mea, nu vor putea uita niciodată că, dacă au putut birui la Mărăști și Mărășești, aceste două nume glorioase sunt legate nedespărțit de numele generalului francez care, i-a condus cu atâta știință instrucția și i-a pregătit victoria”.
,,Taica Berthelot”, cum îl denumiseră respectuos ostașii simpli, țăranii care îl adulaseră într-un mod aparte, și-a continuat manifestarea atașamentului față de ,,a doua patrie”. La parada militară de la Paris din 11 noiembrie 1919 în momentul trecerii unui detașament român s-a adresat genralului Ferdinand Foch astfel: ,,Foch, saluez! C’est la famille”.(Salutați-i, Foch.Sunt familia).
Ca o recunoaștere a meritelor sale deosebite generalul Berthelot a fost decorat cu cele mai înalte distincții ale statului român, a fost declarat cetățean de onoare, în anul 1926 fiind ales și membru de onoare al Academiei Române, primind și o mică proprietate în Transilvania, în comuna Fărcădinu de Jos (în prezent poartă numele generalului).
După decesul său din 28 ianuarie 1931, după slujba de pomenire făcută în București, în prezența regelui Ferdinand și a cavalerilor Ordinului militar ,,Mihai Viteazul”, drapelul a fost coborât în bernă. Ziarul ,,Viitorul” avea să publice textul:
,,L-am venerat. Era al Franței dar era și al nostru. Icoana sa va rămâne neuitată în cronica românismului, în timp ce memoria sa va trece peste generații ca o moștenire glorioasă a națiunii”.

NOTE.
(1). La 2 iulie 2019, a revenit în România în calitate de atașat militar pentru un mandat de 4 ani. Între 2 septembrie 1939 și1 iulie 1940 numit din nou atașat militar al Franței în România. A condus delegația franceză formată din foști combatanți din anii 1916-1917 care a vizitat România în prima decadă a lunii august 1957, când se împlineau 40 de ani de la luptele de la Mărășești, Mărăști și Oituz.
(2). Generalul francez Henri Mathias Berthelot, Memorii și corespondență 1916-1919. Editura militară, București 2018, pg.378-379.
(3). Magazin istoric, ianuarie 2019 pg.44

Col.(r) GHEORGHE ȘERBAN