Orzul. Cultura orzului se face pe o scară foarte redusă, ajungând în anul 1939 la o suprafaţă numai de 2008 Ha.

Pentru o mai mare dezvoltare a creşterii vitelor, Camera de Agricultură preconizează mărirea suprafeţei cu această plantă până la 5000 Ha, cultivându-se în special numai orzul de toamnă care dă rezultate mult mai bune ca orzul de primăvară. Ca varietate selecţionată preconizează orzul Cenad 112.

Ovăzul. Suprafaţa însămânţată cu ovăz a variat între 11.825 Ha (1939) şi 20.295 Ha (1934). În ultimii ani această cultură a fost periclitată având producţiuni scăzute, datorită faptului că primăverile fiind cam ploioase, însămânţările s-au făcut cu întârziere şi urmate fiind de câte o perioadă de secetă. Se tinde a se introduce soiul selecţionat „Cenad 88”.

Secara. Suprafaţa acestei culturi este foarte redusă, fiind cuprinsă între limitele de 10 Ha în 1936 şi 178 Ha în 1938.

Având în vedere terenurile slabe ce se întâlnesc în partea de mijloc a judeţului, regiunea Nucet, Cazaci, Văcăreşti, Picior de Munte, Ludeşti, Bogaţi, unde cultura grâului reuşeşte mai puţin, se preconizează cultura secarei cu soiul „Petcus”, adus din Bucovina, care a dat rezultate foarte bune în judeţul Dâmboviţa.

Porumbul. Suprafeţele cu porumb au fost aproape staţionare, producţia însă a avut fluctuaţiuni de la an la an. Astfel:

Suprafaţa cultivată cu porumb a variat între 68.741 Ha (1934) şi 78.411 Ha (1936).

Produsul acestei plante constituie baza de alimentaţie a săteanului dâmboviţean şi a animalelor sale.

Cultura acestei plante se face rudimentar, de aceea în urma experienţelor făcute la câmpul Văcăreşti, la ferma Pitarul, în urma culturilor raţionale făcute la proprietari, Camera de Agricultură urmăreşte a introduce varietatea de porumb cea mai potrivită regiunii, porumbul românesc „Studina” şi „Regele Ferdinand”, care au dat rezultate foarte bune în judeţul nostru.

Plante industriale, alimentare, furajere, leguminoase.

Plante industriale. Dintre plantele industriale: cânepa, inul, rapiţa, floarea soarelor, sfecla de zahăr, bumbacul, soia, muştarul, nu sunt bine experimentate în judeţul nostru.

Cultura tutunului este dirijată de C.A.N.

Plante alimentare. Dintre aceste plante cele mai răspândite în cultură sunt: cartoful, fasolea, legumele de diferite feluri.

Plante furajere. Ca plante de nutreţ, lucerna ocupă o suprafaţă ce a variat între 3921 Ha în 1934, mergând în creştere până la 5911 Ha în 1939. Pe lângă lucernă găsim trifoi, borceag de primăvară şi de toamnă, porumb pentru murat, sorg, mături şi sfecla de nutreţ.

Prof.univ.dr.habil. Iulian Oncescu,
Prof.dr. Cornel Mărculescu