You are currently viewing SERIAL: BRĂNEŞTI – FILE DE MONOGRAFIE. EPISODUL 5

SERIAL: BRĂNEŞTI – FILE DE MONOGRAFIE. EPISODUL 5

Din acest motiv, Mitropolia a cerut domnitorului, prin vocea dichiului Onofrei, efectuarea unei hotărnicii, care s-a realizat pe 28 noiembrie 174327. Au fost de faţă dichiul, ispravnicii de judeţ Iordache Canela şi Ştefan Văcărescu (tatăl lui Ienăchiţă Văcărescu), alţi şase boiernaşi, precum şi moşnenii brăneşteni. Au fost cercetate actele de danie şi au fost comasaţi toţi stânjenii Mitropoliei în partea de nord a satului, ,,despre hotarul Şerbăneştilor, 660 stânjeni”.
În aceasta hotărnicie au intrat părţile de moşie achiziţionate direct de la moşneni prin fraude, mită şi cămătărie de către negustorii Avram, Proca şi Dumitru. Ele au format un domeniu funciar având 660 stânjeni la căpătul din dreapta, 660 la mijloc şi 560 la capătul din stânga.
După alegerea, măsurarea şi împietruirea domeniului bisericesc, hotarnicii au constatat că mai existau şi câteva ,,delniţe înfundate” în sat: ,,siliştea caselor Procăi”, ,,siliştea lui Avram neguţătorul cu pimniţă de piatră” şi ,,delniţa lui Leuştean”. Şi acestea au fost incluse în moşia bisericii, aflându-se pe terasa din dreapta Ialomiţei, în aval de halta Scârlenţa, în punctul denumit astăzi ,,pe mal”. Acest lucru este atestat şi de tradiţia orală. Acest platou era denumit ,,pe Mitropolie”, terenurile erau lucrate de către ţărani dependenţi (cei ce se vânduseră rumâni), iar roadele pământului erau strânse de către dichiu. Acesta avea aici şi o locuinţă cu pivniţă de piatră. A mai rămas din ea doar fundaţia, având lungimea de 15 m şi lăţimea de 8 m. Aceasta era din piatră fasonată, provenită, probabil, din cariera de piatră a satului, situată nu departe, pe celălalt mal al Ialomiţei. Aici strângea dichiul roadele pământului (vin, ţuică, fructe, porumb) pe care le transporta apoi la Târgovişte.
Având în vedere creşterea demografică şi lipsa pământului, ţăranii brăneşteni au încălcat tot mai des domeniul bisericesc. Cârstea Voinescu, împreună cu epitropul şi egumenul Mânăstirii Dealu au făcut o cercetare în 1785, urmând ordinul domnitorului Mihai Şutu (1783-1786) căruia i se plânsese epitropul Mitropoliei, pentru împresurările ce făceau vecinii în moşia Mitropoliei în satele plaiului: Fieni (Fiani), Cucuteni, Ţâţa, Pietroşita şi Brăneşti. A rezultat că multe pietre de hotar au fost înlăturate, iar brăneştenii se aflau în conflict cu cei din Şerbăneşti pentru hotarul nordic al satului. Abia pe 30 decembrie 1792, după un proces îndelungat, hotarul a fost recunoscut de cele două părţi pe aliniamentul stabilit de hotărnicia din 1743.
În 1803, fostul mare şetrar Ion Bălăceanu a fost însărcinat de domnitorul Constantin Ipsilanti (1802-1806) să facă o nouă hotărnicie a întregii moşii a Brăneştilor, fiind însoţit de Azaria, vechil din partea Mitropoliei, de localnicii din Şerbăneşti şi moşnenii brăneşteni.

Daniel Diaconescu

Va urma.