”Cele zece categorii de cuvinte”
Partea a doua: ”articolul”
Autor: Constantin Teodor Cernat
În articolul precedent am vorbit despre cuvântul ”substantiv”, spunând că este una dintre cele zece părți ale vorbirii folosite în gramatica limbii române. Căutându-i etimologia, am ajuns la cuvintele latinești ”substantivus” sau ”substantia”, care înseamnă ”substanță”, precizând că substantivul numește tot ceea ce are substanță, ceea ce este substanțial, desemnând astfel ființe și lucruri pe care le putem atinge, și care există în natură. Am mai spus, de asemenea, că sfera înțelesului cuvântului substantiv a fost extinsă și la stări mai eterice, stări de neatins cu ajutorul simțurilor noastre, dar construite cu ajutorul inteligenței și al imaginației.
În acest articol am ales să vorbesc chiar despre cuvântul ”articol”. Chiar!? ”Chiar” înseamnă ”clar”! Știați asta? Dar să continuăm subiectul explorării noastre. Dicționarul explicativ al limbii române definește ”articolul” ca fiind, din punct de vedere gramatical, ”partea de vorbire flexibilă care individualizează substantivul, adjectivul sau (mai rar) alte părți de vorbire și care marchează diverse funcții gramaticale ale cuvintelor pe care le însoțește”. Însă acesta mai îmbracă și înțelesurile de ”expunere scrisă (de proporții mai reduse) cu caracter publicistic, pe o temă politică, economică, științifică etc.”, de ”diviziune într-un document oficial, marcată de obicei printr-un număr de ordine sau printr-o literă” sau de ”obiect care se vinde în comerț”.
Căutând cuvântul franțuzesc ”article”, îl regăsim definit în termeni gramaticali, ca fiind ”un mic cuvânt care precedă, de obicei, substantivul, și care are ca obiect prezentarea acestuia din urmă ca fiind hotărât sau nehotărât. Există două tipuri de articol: hotărât și nehotărât. […] În gramatica generală, articolul hotărât […] limitează întinderea substantivelor, în sensul identificării precise a unor indivizi sau a unor circumstanțe actuale”. Vă mai aduceți aminte de paralela dintre cuvintele ”hotărât” și ”hotar”? Ei bine, hotarul este ”linia de demarcație care desparte o țară de alta” sau, în mod figurat, ”capătul, limita, marginea sau sfârșitul” a ceva. În acest sens, articolul hotărât stabilește limita substantivului, punând un hotar precis în întinderea acestuia. Folosind articolul, putem face deosebirea dintre ”un rege” și ”regele”, în care primul substantiv este precedat de un articol nehotărât, desemnând oricare rege, iar cel de-al doilea este succedat de articolul hotărât ”le”, care i se alipește, determinându-l să desemneze un rege anume. ”Articolul hotărât arată un obiect cunoscut, articolul nehotărât un obiect necunoscut”.
Mai sunt și alte accepțiuni ale cuvântului franțuzesc ”article”, pe care le prezint aici pentru a face o mai bună legătură cu tulpinile latină ”artus” și greacă ”ἄρθρον”, care însemnau ”membru”, adică ”fiecare dintre părțile exterioare, articulate ale trupului omului sau animalului, care au rol important în îndeplinirea unor funcții de relație”.
”A se articula” înseamnă a se lega prin articulații, ”articulația” fiind, din punct de vedere anatomic, ”legătura între două sau mai multe oase (prin intermediul ligamentelor), precum și locul acestei legături”. Articolul, ca ligament gramatical, leagă două elemente între ele, ajutându-le să se întâlnească și să se potrivească într-un spațiu, într-un moment sau într-o conjunctură mai restrânse sau mai extinse, în funcție de hotărârea sau nehotărârea lui.
Pe data viitoare!
Constantin Teodor Cernat
Bibliografie:
Beschrelle, nouvelle édition. La grammaire pour tous.
Gramatica română. Etimologia și sintaxa. Ediția a treia revăzută de I.-A. Candrea, 1945. H. Tiktin.
„www.dexonline.ro”
„https://www.dictionnaire-academie.fr”
„https://fr.wiktionary.org”
„https://www.etymonline.com”
