III. Petre Gh. Mateescu (1901-1982)

III.1. Petre Gh. Mateescu. Dincolo de catedră

Petre Gh. Mateescu s-a născut în anul 1901, în satul Micloșanii Mici, comuna Micloșani, județul Muscel, (astăzi satul Micloșanii Mici, comuna Malu cu Flori, județul Dâmbovița) părinții săi fiind Gheorghe și Maria. Căsătorit cu Iustina Ioan, fiica învățătorului din Gemenea Dumitru Ioan (1850-1922), a avut un băiat născut la 18 decembrie 1933, Tudor.

Învățător titular gradul al II-lea la Școala Malu cu Flori, satul Runceasa, județul Muscel a fost detașat la Școala Gemenea-Brătulești, județul Dâmbovița  în luna octombrie a anului 1943 și a făcut cererea pentru susținerea inspecției speciale pentru obținerea gradului didactic I în anul 1944.Petre Mateescu era în acel moment invalid de război, în urma participării sale ca locotenent la campania armatei române din Est, fiind decorat pentru faptele sale cu Coroana României, cu spade, în grad de Cavaler, cu panglică de Virtute Militară. Practic din anul 1939 când fusese concentrat și până în luna mai 1942 când fusese lăsat la vatră, Petre Mateescu nu mai desfășurase nici o activitate didactică.

Obținuse anterior gradul definitiv în învățământ la 1 septembrie 1928 și gradul al II-lea îi fusese acordat la 1 septembrie 1941, dar acesta îi era recunoscut cu data de 1 septembrie 1938. În urma inspecției speciale avea să i se acorde gradul I începând cu data de 1 septembrie 1944, deși cererea către ministru Culturii Naționale și Cultelor precum și Memoriu ajunsese la minister la 18 septembrie 1944 iar inspecția fusese efectuată, așa cum reiese din procesul verbal întocmit cu acea ocazie, la 18 decembrie 1944.

Lucrarea întocmită de învățătorul Petre Gh. Mateescu și susținută cu ocazia inspecției de gradul I, pe lângă lecțiile obișnuite, la 18 decembrie 1944 a fost chiar Monografia comunei Gemenea, jud. Dâmboviţa (1944).

Astfel, din anul 1944 și până în anul 2014 (vreme de 70 de ani) când a fost descoperit la Arhivele Naţionale Istorice Centrale din Bucureşti, manuscrisul acestei lucrări nu a fost cunoscut de către nimeni sau a fost cunoscut doar de o parte dintre cei apropiați care nu au făcut public acest fapt mai ales că imediat după susținerea lucrării, în anul 1945, avea să se instaureze regimul comunist din România.

Descoperirea de către noi a manuscrisului inedit Monografia comunei Gemenea, jud. Dâmboviţa (1944), elaborată de învăţătorul Petre G. Mateescu la Arhivele Naţionale Istorice Centrale din Bucureşti ne-a produs o reală satisfacţie şi bucurie şi măreşte astăzi la trei numărul lucrărilor monografice publicate despre Gemenea (celelalte două având ca autori pe Vasile N. Toader și Iulian Oncescu). Desigur că mai există încă o lucrare în manuscris, nepublicată, intitulată Monografia satului Gemenea scrisă de fostul judecător Titu Dârstaru din Gemenea.

Monografia comunei Gemenea, jud. Dâmboviţa (1944), elaborată de învățătorul Petre Mateescu, a fost structurată pe mai multe capitole care au abordat : Cadrul cosmologic, Râurile, Drumurile, Clima, Istoric, Suprafaţa hotarului comunei Gemenea, Istoricul procesului moşnenilor gemeneni cu Statul, Cadrul biologic, Starea sanitară, Cadrul psihic, Manifestări spirituale, Manifestări culturale, Şcoala, Bisericile, Cadrul economic, Cooperaţia, Locuitorii şi ocupaţiile lor, Manifestări artistice, textul fiind însoțit și de câteva fotografii.

Deosebit de interesante sunt astfel aprecierile făcute de acest distins intelectual al satului care a scris fără ură și părtinire și destul de curajos despre Gemenea pe care o cunoștea destul de bine, așa cum reiese și din lucrarea elaborată în anul 1944.

Învățătorul Petre Mateescu avea să își continue mulți ani activitatea didactică la Gemenea-Brătulești, sat în care a și locuit.  A trecut la cele veșnice la 28 iulie 1982 și este înmormântat în cimitirul satului Gemenea-Brătulești.

Petre Gh. Mateescu era tatăl istoricului şi cercetătorului gemenean Tudor P. Mateescu (1933-1999). Se pare că istoricul Mateescu moştenise de la tatăl său un adevărat cult pentru locurile natale, pentru satul Gemenea din judeţul Dâmboviţa pe care îl purta în suflet şi îl evoca de câte ori avea ocazia. Despre acesta avem astăzi mărturia unui alt istoric, Virgiliu Z. Teodorescu,  care l-a cunoscut bine, şi care arăta cu câtiva ani în urmă:  „O deosebită impresie a făcut-o în rândurile interlocutorilor evocarea locurilor natale, pentru care avea un adevărat cult, natura şi oamenii locului oferindu-i posibilitatea sugerării unei prestigioase moşteniri. Considera că alegerea profesiei a fost în directă concordanţă cu cele aflate încă din pruncie despre trecut, despre oameni şi faptele lor. Cu o voce gravă şi sugestivă ne oferea episoade care din păcate, din câte ştiu, n-au ajuns să fie nici studii istorice scrise, nici însemnări memorialistice. Era firesc ca cele constatate şi tratate atât de atent pentru Dobrogea să pornească de la osatura carpatică, transhumanţa, constituind arc în timp şi spaţiu pentru dăinuirea şi misiunea perpetuată de mocanii pentru care Tudor P. Mateescu a avut o logică preocupare. A intervenit despărţirea şi firul preocupărilor rămâne ca firesc deziderat pentru un alt fiu al frumoasei localităţi Gemenea de la poalele Carpaţilor”.- Iulian Oncescu, op. cit., p. 250-251. Este posibil ca reputatul istoric Tudor P.  Mateescu să nu fi cunoscut că lucrarea tatălui său pentru obţinerea gradului I, Monografia comunei Gemenea, jud. Dâmboviţa (1944) fusese elaborată de acesta sau poate că cunoştea acest fapt dar nu îl putea face public mai ales în anii regimului comunist. Cert este că acestă lucrare se afla la Arhivele Naţionale Istorice Centrale din Bucureşti chiar în locul unde mulţi ani din viaţă a lucrat cercetătorul şi istoricul Tudor P. Mateescu.

Sursa: Din istoria satului Gemenea (judeţul Dâmboviţa). Scrieri, memorii și documente de altădată, ediţie îngrijită, introducere, note şi ilustraţii de Iulian Oncescu, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2017, pp. 38-54.

Referințe:

Arhivele Naţionale Istorice Centrale, Bucureşti, Fond Ministerul Culturii Naţionale. Direcţia Învăţământ Primar, (1942), Dosar 551/1942: Gheorghe Săvulescu, Monografia şcolii primare din satul Onceşti, comuna Gemenea, judeţul Dâmboviţa (1940), manuscris, filele 320-355.

Oncescu Iulian, Gemenea (judeţul Dâmboviţa). File de monografie. 500 de ani de atestare documentară, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2012.

VA URMA