Cu prilejul zilei de 10 mai, urmare a raportului lui Ion I. C. Brătianu, ministrul Afacerilor Străine, cancelar al Ordinelor, nr. 12058 din 1 iulie 1904, regele Carol I a semnat în Castelul Peleș, la 2 iulie 1904, decretul nr. 2.198 (aflat la Arhivele Naționale Istorice Centrale, Ministerul Afacerilor Externe. Cancelaria Ordinelor, dosar nr. 99/1904), prin care acorda Ordinul „Steaua României”, în gradul de Cavaler, lui Dobrescu Nicolae, proprietar din județul Dâmbovița. Prin același decret, decorația, atât în gradul amintit mai înainte, cât și în alte grade, s-a conferit și altor persoane.

Apelând la faleristică, la heraldică și la sigilografie, prezentăm descrierea decorației, precum și reproducerile grafice care provin de la Arhivele Naționale Istorice Centrale și de la plutonier adjutant șef (rez.) Nelu Aldea.

Ordinul „Steaua României” a fost instituit prin legea din 10 mai 1877 și avea scopul de a răsplăti serviciile militare și civile aduse statului român. Potrivit Regulamentului Ordinului „Steaua României” nr. 2001 din 6 august 1885 (aflat, sub formă de copie, la Arhivele Naționale Istorice Centrale, Ministerul Afacerilor Externe. Cancelaria Ordinelor, dosar nr. 642): «Ordinul „Steaua României” este o cruce cu smalț albastru, înconjurată de raze, purtând coroana regească.

Centrul crucii este de smalț roșu, înconjurat cu ramuri de stejari verzi, având pe o parte vulturul cu deviza IN FIDE SALUS, iar pe cealaltă parte cifra regelui Carol I (două litere „C” adosate și intercalate în care este înscrisă cifra romană „I”) încoronată de o coroană închisă, terminată cu glob crucifer, totul aurit. Crucea, cu smalț albastru, este, pentru Cavaleri, de argint și cu diametrul de 40 milimetri. Cavalerii poartă decorațiunea pe partea stângă a pieptului, atârnată de o cordea moarată roșie, cu marginile albastre-închis».

dr. Ștefan Laurențiu Szemkovics,

Consilier Arhivele Naționale Istorice Centrale București