Arhivele sunt, în general, păstrătoare ale tezaurului naţional, iar documentele aflate în păstrarea acestora au fost redate, de-a lungul timpului, doar parţial publicului din România, într-un efort major al istoricilor din secolele XIX-XX. Drept urmare, am ales să oferim publicului un document deosebit de important pentru istoria orașului Târgoviște, și nu numai, care ar putea întregi și completa munca celor doi inimoși cercetători, prof.univ.dr.habil. Iulian Oncescu și prof.dr. Cornel Mărculescu, cei care în anul 2014, au adus la lumina tiparului, un manuscris descoperit de către aceștia la Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Dâmbovița, intitulat sugestiv Monografia Județului Dâmbovița (1943), și care în prefața acestuia se menționa că a fost „Întocmită această monografie potrivit dispoziţiunilor domnului mareşal Ion Antonescu, conducătorul statului şi din ordinul domnului general de corp de armată Dumitru I. Popescu, ministrul Afacerilor Interne”. În Monografia Județului Dâmbovița (1943), sunt prezentate detaliat toate lucrările edilitare realizate în județul Dâmbovița, în Campania de lucru dintre anii 1940-1942, manuscrisul fiind publicat în anul 2014 la Editura Cetatea de Scaun din Târgoviște, care constituie încă și astăzi un inedit pentru istoriografia județului Dâmbovița.

Revenind la ineditul informațiilor, precum și la frumusețea descoperirii acestora, la 13 octombrie 1943, prin adresa nr. 309.916, înaintată de către Lazăr V. Petrescu (1901-1990), Primarul orașului Târgoviște, Președenției Consiliului de Miniștri al României, a fost trimis de către acesta un Memoriu al orașului Târgoviște și starea sa actuală, care prin amploarea și complexitatea acestuia merită a fi redat în totalitate, memoriu care sperăm să atragă atenția și să dea de gândit celor de astăzi.

MEMORIU

Către Înalți Dregători ai Țării și tuturor voitorilor de bine, pentru a fi auzite păsurile noastre, a fi înțelese și a ne ajutora să ridicăm Târgoviștea

Târgoviștea existând mai înainte de întemeierea voievodatelor românești, este așezată la poale de dealuri și la răscruce de drumuri. Până la construirea drumurilor de fier, Târgoviștea era centrul unde se adunau numeroase drumuri naturale, printre care drumurile pe Valea Ialomiței și pe Valea Dâmboviței către Ardeal, drumurile către Giurgiu și Teleorman și drumuri care legau Oltenia cu Brăila. De aceea, a putut să se dezvolte aici un târg de seamă, care a dat chiar numele orașului. Dar, Târgoviștea, a fost prin așezarea sa și un centru strategic. Domnitorul Mircea cel Bătrân care a mutat prima oară capitala sa la Târgoviște, a avut în vedere tocmai apărarea mai ușoară a Țării, iar dacă turcii au cerut în 1733 schimbarea capitalei la București, au făcut tot din motive strategice, pentru a influența mai ușor asupra Domnitorului și a împiedica eventualele veleități de independență.

Târgoviștea cu trecutul ei mândru de veche capitală, cu ruinele amintitoare de restriști și biruinți ale Curților Domnești, cu zidurile surpate ale Cetății, cu numeroasele sale biserici, cu impunătorul Turn al Chindiei, a avut de-a lungul mai multor secole, mândria de a fi primul oraș al Țării Românești, iar la jumătatea secolului al XIX-lea un rol de seamă în mișcarea de regenerare națională, prin marile spirite ale epocii: Văcăreștii, Eliade, Cârlova, Alexandrescu. Puține orașe au avut timpurile ei de adevărată mărire ca Târgoviștea și mai puține au decăzut la proporțiile și importanța Târgoviștei. Tristețea și decăderea orașului au influențat și inspirat o serie întreagă de poeți și scriitori, printre care se numără: Iancu Văcărescu, Vasile Cârlova, Grigore Alexandrescu, Ion Heliade Rădulescu, Dimitrie Bolintineanu, Petre Grădișteanu, Ioan Ghica, Nicolae Bălcescu, Alexandru Vlahuță, Ion Luca Caragiale, Șt.O. iosif, Maria Cunțan, Duiliu Zamfirescu, Nicolae Iorga, Ioan Simionescu, Ion Aurel Manolescu, Ion Pilat etc.

Tradiția Țării și Tradiția Târgoviștei sunt așa de înlănțuite încât se confundă

Trecutul, cu durerile și bucuriile Târgoviștei sunt identice cu trecutul, durerile și bucuriile Țării. Trecutul neamului românesc începe cu Târgoviștea, și nu e în tot orașul o piatră sau un colț de pământ care să nu vorbească de vrednicia și eroismul strămoșilor. Nu este un singur loc în acest târg al dregătorilor de demult, unde săpându-se, să nu se dea de case de oșteni, de o temelie de culă boierească, sau de urmele unui fost meterez. Dovezi se ivesc peste tot, că nu a fost un neam venit de ieri de alaltăieri, sau un neam înapoiat, cum vor să ne convingă cei de peste hotare. În timpurile când nici nu se auzea de existența popoarelor care astăzi ne sunt dușmani, Târgoviștea exista ca oraș întărit unde veneau neguțători din toate părțile Europei. Dacă ne mândrim cu urmele lăsate în Dacia de fostele Legiuni Romane, cu atât mai mult trebuie să ne mândrim cu tradiția, eroismul, și cultura autohtonă, apărate cu atâta îndârjire de foștii Domnitori trăitori în Târgoviște. Dacă Țara aceasta nu a fost înghițită de năvălirile dușmanilor, iar poporul nu a fost trecut prin ascuțișul săbiilor sau asimilat de popoarele năvălitoare, o mare parte se datorește fostei capitale, leagăn de cultură și eroism.

Totuși, orașul acesta moare. Lipsuri de tot felul fac ca orașul să rămână pe loc, pe când orașele dimprejurul lui se măresc și se înfrumusețează continuu. Bisericile în care s-au uns Domnitorii s-au s-a ridicat slavă lui Dumnezeu pentru biruința asupra păgânilor, sunt astăzi în ruină. Primăria nu poate face față cheltuielilor enorme cerute de ridicarea acestui oraș și de reconstruire a lui. Inițiativă particulară mai puțin. Este nevoie de capitaluri enorm de mari, pe care veniturile modeste ale orașului nu le poate da. Ajutorul acesta nu-l poate da decât Țara, indiferent sub ce formă, însă, dăruit cu dărnicie.

Pentru cultul tradiției țării și neamului nostru și pentru cultul istoriei Țării, numai Țara însăși are datoria de a contibui bănește la susținerea operei de ridicare și înălțare a Târgoviștei. Pentru ridicarea Târgoviștei, la măreția vremurilor apuse și readucerea sa în cadrul orașelor de seamă ale Țării, sunt necesare trei categorii de lucrări:

-Sistematizarea orașului;

-Clădirea edificiilor de interes local;

-Lucrări de interes general, pentru întreaga Țară.

Sistematizarea Orașului Târgoviște

Pentru sistematizarea orașului sunt necesare următoarele:

a). Exproprieri pentru lărgirea și alinierea străzlior existente;

b). Exproprierea cartierelor țigănești, a foștilor robi mănăstirești și mutarea lor în afara orașului;

c). Deschiderea unui număr de bulevarde, care să lege între ele punctele principale ale orașului și anume:

-Podul Mihai Bravul cu Stadionul;

-Halta Teiș cu Liceul Carabella;

-Liceul Carabella cu Mitropolia;

-Prelungirea actualului Bulevard Mareșal Antonescu;

-Prelungirea actualului Bulevard al Independenței până la Mitropolie;

-Bariera București la Oborul Vărniceri;

-Un Bulevard de centură de-a lungul șanțurilor Cetății;

-Dublarea Aleii Mănăstirea Dealu.

d). Pavarea tuturor acestor Bulevarde;

e). Terminarea lucrărilor de canalizare pe toate străzile existente, precum și întinderea acestor lucrări pe noile Bulevarde.

Edificii de interes local

Sunt necesare următoarele construiri de edificii:

a). Baie Comunală. La o populație de peste 20.000 de locuitori, nu există nicio singură baie publică în tot orașul;

b). Abatorul Comunal existent este primitiv, neigienic și insuficient utilat pentru nevoile orașului;

c). Stadion. Un oraș având patru școli primare, șapte școli secundare, două centre extra-școlare și un centru pre-militar, nu are niciun teren pentru sport. Lucrarea începută pentru crearea acestui stadion cu capital modest, are nevoie de fonduri suficiente pentru înzestrarea acestuia cu cele necesare;

d). Teatru. Orașul nu are un teatru suficient de mare pentru a primi pe toți amatorii de spectacole și nici măcar o scenă încăpătoare pentru a putea primi turneele oficiale cu un număr mai mare de artiști și cu decoruri mai complicate;

e). Ștrand. Orașul Târgoviște este udat de râul Ialomița și de Iazul Morilor, un braț din Ialomița. Din lipsa inițiativei și a fondurilor nu s-a construit până astăzi niciun ștrand;

f). Cămin Cultural. Vechi oraș al culturii care a dat Literaturii Române atâția scriitori, nu are nicio bibliotecă publică și nicio clădire unde să poată ceti o carte sau să se țină o șezătoare;

g). Dublarea conductei de apă. Aprovizionarea orașului cu apă se face printr-o conductă din Muntele Răteiul, lucrare făcută în anul 1910. Dacă pentru nevoile și număruș populației de atunci, debitul conductei a fost suficient, pentru actuala populație și pentru industriile nou create, este nevoie urgent de dublarea acestei conducte;

h). Găsirea unei mari surse de energie electrică, care să alimenteze orașul, cât și să aibă posibilitatea de a furniza curent oricărei industrii, în orice cantitate, și crearea unui nod central de ramificațiune, de distribuție, a surselor ce se întâlnesc aici;

i). Crearea de parcuri. Pentru sănătatea populației, este necesar ca în centrele mai aglomerate să se creeze spații de verdeață, atât în interior, cât și în exteriorul orașului. S-a făcut începutul prin crearea unui parc în locul Oborului din centru, urmând ca parcuri asemănătoare să se creeze în toate cartierele orașului, iar în exterior, să se facă împăduriri;

j). Palat Administrativ. Primăria Târgoviște are local propriu construit în anul 1896 și renovat în anul precedent, precum și în anul în curs. Dacă, pentru timpul când a fost clădit, corespundea nevoilor de atunci ale Primăriei, astăzi, cu înmulțirea atribuțiunilor și serviciilor Primăriei, este cu desăvârșire insuficient. Parcela este foarte necesară să se connstruiască, fie o aripă nouă, sau să fie cedat unei alte instituții , urmând să se construiască în loc, un nou Palat Administrativ, suficient de încăpător;

k). Baraj și canalizare pe râul Ialomița. Penru aprovizionarea cu apă la Iazul Morilor care străbate orașul, slujind pentru mișcarea a șapte mori, precum și pentru colectarea scursorilor din canalurile orașului, este nevoie de facerea unui baraj de ciment în locul barajelor de pământ care sunt luate de apă în fiecare primăvară. De asemenea, râul ialomița are un curs foarte neregulat, curgând pe o albie lată, pe care și-o schimbă continuu atacând malurile și provocând inundații. Pentru a se putea întrebuința terenul stricat de aluviuni și a se împiedica întindereabsurpării malurilor, este nevoie de o dirijare a cursului apei și o caanalizare a râului pe porțiunea trecerii de-a lungul orașului;

l). Troleybus. Pentru circulația în interiorul orașului și pentru o legătură rapidă și economică între oraș și Colegiul Militar Nicolae Filipescu, este nevoie de înființarea unei linii de Troleybus pe distanța Gara Târgoviște – Colegiul Militar, urmând ca mai târziu linia să se extindă și asupra suburbanelor;

m). Crearea unui nou cartier modern.

Lucrări de interes General ale Țării Întregi

În afara lucrărilor necesare orașului, mai sunt lucrări de interes general atât pentru restul județului, cât și pentru Țara Întreagă.

a). Reconstruirea Curților Domnești. Cu trecerea anilor, Curțile Domnești, zidurile cetății împreună cu porțile și turnurile sale, Turnul Chindiei, Bisericile, au avut de suferit destul, de vitregia vremurilor și a oamenilor. Pentru generațiile actuale și pentru generațiile care vor veni, trebuiesc păstrate relicvele străbune și reconstruite toate aceste așezăminte. După măsurile care s-au luat în anii trecuți de a se dezgropa o parte din ruine și de a se întări unele crăpături de ziduri de ciment, au încetinit în oarecare măsură continuarea deteriorării acestor măsuri care sunt numai paleative, deoarece deteriorarea continuă, iar îngrămădirea de cărămizi ce a rămas din frumusețea vechiului palat lăudat de Paul de Alep este o palidă imagine a măreției fostei Curți Domnești. În aceeași situațiune sunt și fostele porți ale cetății, turnurile de pază din colțurile zidurilor și Turnul Chindia,înălțimea căreia se făcea paza până departe, iar la sărbători cântau meterhaneaua Domnească.

b). Reconstruirea bisericilor. Târgoviștea este orașul celor 27 de biserici care majoritatea își numără viața cu secolele. Puțini din Domnitorii Țării Românești ctitori de biserică nu și-au însemnat Domnia cu o biserică în Târgoviște și au fost chiar domn al Moldovei ca Vasile Lupu care ăți are numele legat de o biserică din Târgoviște.

c). Muzeul Istoric. Târgoviștea oraș prin excelență istoric, nu are un muzeu în care să-și adune documentele, pecețile, pietrele și armele trecutului. Din această cauză, multe piese istorice dezgropate din pământul orașului, sunt împrăștiate în muzee străine.

d). Mausoleu Voievodal. Domnii care s-au intitulat Voievozi ai Țării Românești și au avut scaunul dregătoriei în Târgoviște, au osemintele îngropate în toate bisericile din țară și unii chiar dincolo de hotar, de multe ori fără cruce sau piatră de căpătâi. Pentru respectul datorat memoriei acestor ctitori de Țară, de cetăți și de Biserici, ar trebui construit un Mausoleu în care să se adune osemintele acestora.

e). Construirea unui palat al justiției.

f). Pavagii definitive pe Calea Domnească, drum de trafic intens și de legătură între Nordul și Sudul Județului.

Crearea unui cadru economic

În afară de construcții și reconstituiri pentru adevărata dezvoltare a orașului este mai ales nevoie de crearea unui cadru economic favorabil, care să ajute în viitor la dezvoltarea orașului, fără sa mai fie nevoie de împrumuturi, subvențiuni și suprataxe pe petrol. Pentru crearea acestui cadru sunt necesare următoarele lucrări:

1).Facerea joncțiunii liniilor CFR Pietroșița – Sinaia, pentru o legătură mai scurtă între București și Ardeal și descongestionarea traficului pe linia Ploiești – Brașov;

2).Terminarea liniei CFR Târgoviște – Ploiești, linie începută încă din anul 1921 și neterminată nici până astăzi. Terminarea acestei linii ar aduce o descongestionare a liniei București – Titu și a triajului Chitila;

3). Joncțiunea liniei CFR Titu – Videle;

4).Construirea unei autostrăzi București – Târgoviște – Câmpulung – Făgăraș – Sibiu, dând un nou impuls automobilismului;

5).Modernizarea șoselei Bâldana – Târgoviște – Sinaia, pentru o legătură mai lesnicioasă între București – Târgoviște și Ardeal;

6).Construirea unui pod peste râul Ialomița, la punctul Valea Voievozilor în continuarea Bulevardului Mareșal Antonescu, pentru o legătură directă între Gara Târgoviște și Colegiul Militar Nicolae Filipescu;

7). Dublarea podului peste râul Ialomița la punctul Mihai Bravul;

8).Înființarea de centre industriale împrejurul orașului pentru a da posibilitatea locuitorilor din oraș și împrejurimi de a găsi de lucru;

9).Mutarea reședinței Metropolitane a Ungro-Vlahiei din nou la Târgoviște;

10).Întinderea razei orașului în limitele fostei moșii orășenești prin încorporarea suburbanelor și comunelor clădite pe moșia orășenească;

11).Regiunea administrativă. Mutarea Inspectoratului administrativ de la Brașov, întrucât Târgoviștea este așezată mai în centrul Inspectoratului decât Brașovul;

12).Regiunea culturală și educativă. Prin așezarea sa în regiunea dealurilor într-o regiune climaterică sănătoasă, și prin trecutul său prin excelență culturală și istorică, Târgoviștea poate deveni un centru cultural și educativ prin centralizarea în acest oraș a o parte din școlile și Universitățile înghesuite astăzi în capitala Țării în condițiuni puțin acceptabile.

Lucrări de primă urgență

Urgența executării lucrărilor este în funcție directă de posibilitățile bănești, întrucât sunt necesare capitaluri mari și urmează să se facă o eșalonare a acestor lucrări:

a).  Lucrări de primă urgență;

b). Lucrări care se pot executa mai târziu.

Lucrările de primă urgență sunt:

1). Mărirea debitului de apă, lucrare necesitând un capital de aproximativ de 40.000.000 lei;

2). Aprovizionarea cu electricitate, lucrare de imperioasă necesitate cerând un capital de aproximativ 30.000.000 lei;

3). Baie Comunală, lucrare care trebuia executată de mai mulți ani și care necesită un capital de 50.000.000 lei;

4). Abator Comunal, necesitând un capital de 50.000.000 lei;

5). Continuarea canalizării orașului, cu un capital de 60.000.000 lei;

6). Asfaltarea străzilor canalizate pentru a înlesni situația în oraș, necesitând un capital de 50.000.000 lei;

7). Continuarea construirii stadionului orașului atât de necesar tineretului școlar, necesitând un capital de 5.000.000 lei;

8). Construirea barajului la râul Ialomița, lucrare interesând atât sănătatea orășenilor, cât și aprovizionarea cu făină a garnizoanei orașului, necesitând un capital de 20.000.000 lei.

Capitalul total necesitat de toate aceste lucrări este de aproximativ 305.000.000 lei.

Unele din lucrările interesând existența orașului Târgoviște folosesc și Colegiului Militar Nicolae Filipescu. Printre acestea sunt: aprovizionarea cu apă, construirea abatorului, barajul la râul Ialomița, continuarea bulevardului Mareșal Antonescu, dublarea podului Mihai Bravul, construirea podului de la Valea Voievozilor, construirea unui troleybus, construirea Mausoleului Voievodal, construirea teatrului orășenesc, construirea Căminului Cultural, construirea unui Muzeu Istoric, construirea osuarului și reconstituirea Curții Domnești, a Bisericilor și Monumentelor Istorice.

Pentru acoperirea acestor cheltuieli, Primăria Târgoviște nu are la dispoziție decât un venit propriu de cca. 40.000.000 lei, dintre care veniturile ordinare de aproximativ 22.000.000 lei sunt întrebuințate pentru plata personalului și întreținerea instituțiunilor depinzând de Primărie, rămânând pentru investițiuni numai un fond de cca. 18.000.000 lei.

PRIN ÎNALTA BUNĂVOINȚĂ A DOMNULUI MAREȘAL CONDUCĂTOR S-A PUS LA DISPOZIȚIA ORAȘULUI TÂRGOVIȘTE CONFORM DECRETULUI LEGE NR. 4128/1940, CARE A ÎNFIINȚAT O SUPRATAXĂ DE PETROL DE 0,17% PE LITRUL DE ȚIȚEI ȘI ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE JURNALULUI CONSILIULUI DE MINIȘTRI, 25% DIN PRODUSUL ACESTEI SUPRATAXE S-AU DAT SUB FORMĂ DE SUBVENȚIE, ORAȘULUI TÂRGOVIȘTE, SUBVENȚIE CU CARE S-AU PUTUT EXECUTA ÎN TÂRGOVIȘTE ÎN CAMPANIA ANILOR 1942/1943 ȘI 1943/1944, O SERIE DE IMPORTANTE LUCRĂRI PENTRU CARE ORĂȘENII TÂRGOVIȘTENI ÎI VOR PURTA RESPECTOASA RECUNOȘTINȚĂ MARESALULUI ION ANTONESCU, SOCOTINDU-L CA NOUL CTITOR AL ORAȘULUI TÂRGOVIȘTE.

Din cauza vitregiei vremurilor și a scumpirii prețurilor materialelor și manoperei, acest sprijin acordat cu atâta dărnicie de Marele Ctitor, numai izbutește să acopere decât o mică parte din strictele nevoi ale orașului, deoarece venitul din suprataxă dă numai 16-17.000.000 annual. Orașul Târgoviște, deși este așezat în regiune petroliferă, a fost nedreptățit continuu la împărțirea veniturilor din petrol, întrucât nu i s-a acordat același regim ca orașelor București, Ploiești, Giurgiu și Constanța, care datorită acestor venituri au izbutit să se dezvolte și înfrumusețeze.

ORAȘUL TÂRGOVIȘTE CERE SĂ I SE ACORDE ACELAȘI REGIM CA CELORLALTE ORAȘE SITUATE ÎN ZONA PETROLIFERĂ ȘI SĂ I SE TRANSFORME ȘI MAJOREZE ȘI SUPRATAXA ÎNFIINȚATĂ PRIN DECRETUL LEGE NR. 4128/1940, ÎNTR-O TAXĂ ADVALOREM PE LITRUL DE ȚIȚEI EXTRAS SAU SUPUS PRELUCRĂRII ȘI VENITUL ACESTEI TAXE SĂ FIE DESTINAT ÎN ÎNTREGIME ORAȘULUI TÂRGOVIȘTE, URMÂND CA DIN ACEST VENIT SĂ SE ALOCE FONDURILE NECESARE ȘI PENTRU CONSTRUIREA COLEGIULUI NAȚIONAL NICOLAE FILIPESCU, COLEGIU CARE PRIN EXTINDEREA RAZEI ACESTUI ORAȘ, AR URMA SĂ FIE ÎNCORPORAT TERITORIULUI ORAȘULUI TÂRGOVIȘTE.

Primarul orașului Târgoviște,

Lazăr V. Petrescu

Surse:

-Arhivele Naționale Istorice Centrale București, fond Președenția Consiliului de Miniștri – Cabinetul Mihai Antonescu, dosar 410.

Prof.dr. Cornel Mărculescu