În așteptarea unui rezultat privind posibilitatea unei alianțe PSD-PNL aș comenta și alte posibile evenimente legate de contextul actual. Odată cu declanșarea crizei politice, in spațiul public si in mediul politic au apărut și propuneri de rezolvare a crizei politice mai ample cum ar fi:
a) alegerile anticipate;
b)suspendarea președintelui Klaus Iohannis
c) guvern de uniune națională sau guvern de specialiști cu larga susținere parlamentară.
A- Organizarea alegerilor parlamentare anticipate ar avea drept scop determinarea modificării actualei structuri parlamentare, iar in baza noii configurații să se realizeze noi majorități care la rândul lor sa dea naștere unei noi formule guvernamentale, mai stabilă decât cea existentă. Desigur, acest demers in linii mari este corect, privind prin prisma faptului că actuala compoziție a Parlamentului indică situația in care toate partidele sunt minoritare, in proporții diferite si cu scoruri de sub 30%.
In aceasta situație, este extrem de dificil de coagulat o susținere solidă și stabilă a vreunei guvernări, indiferent din ce parte a eșichierului politic ar proveni. Cu toate multiplele impedimente, totuși, aceste fapt a fost realizat de forțele politice de DREAPTA, după alegerile legislative din 2020, axat pe tandemul PNL -USR la care s-a asociat UDMR si Minorități.
În acest context, este greu de înțeles, de ce, cele două formațiuni(PNL si USR) nu au făcut toate eforturile si compromisurile necesare de a depăși orice obstacol, pentru ca inițial să nu se rupă Coaliția guvernamentală, iar apoi în urma moțiunii să se refacă vechea Coaliție. Este evident că in contextul unor alegeri anticipate principalii beneficiari ar fi PSD si AUR, partide care dețin o pondere semnificativă si in actualul Parlament, dar care, conform tuturor sondajelor de opinie din ultima perioada înregistrează creșteri importante in estimările de scor electoral.
În consecință aceste partide ar avea un real potențial de a-si mări substanțial numărul si reprezentarea parlamentară, care ulterior, ar permite si ar tinde spre formarea unei noi majorități parlamentare care la rândul ei sa impună propria guvernare.
Idea alegerilor anticipate s-a mai estompat existând numeroase si diferite argumente in acest sens: dificultatea de declanșare legislativă și constituțională; eforturi mari financiare si de organizare; orizontul de timp îndelungat de realizare, incluzând si campania electorala, estimată la minimul 2-3 luni in dezacord si contradicție cu necesitățile imediate si imperative ale multiplei crize; inoportunitatea momentului actual in care dominante si imperative sunt rezolvările problemelor in diverse domenii(medical; financiar; social; economic etc); restricțiile epidemiologice impuse de agravarea si menținerea la cote înalte a pandemiei la nivel național si mai ales la nivelul marilor aglomerări urbane. Privind si analizând in mod serios, prin perspectiva acestor aspecte ideea alegerilor anticipate deși ipotetic si politic ar fi necesare pentru realizarea unui climat politic stabil, pe o perioadă mai lunga de timp, in momentul de față nu sunt sustenabile si oportune.
B- O altă teză vehiculată in spațiul public, de rezolvare a crizei politice pe termen lung, a fost cea a necesitații suspendării președintelui Klaus Iohannis. Deși nu fără temei , acest proiect de acțiune politică, a fost lansat si susținut in special de AUR prin liderii săi, dar nu a avut si nu are o aderență vizibilă și substanțială din partea nici unui alt partid, dar se pare că nici din partea opiniei publice.
Motivele reticențelor si chiar opunerii proiectului de suspendare a președintelui, sunt legate de faptul că s-ar complica si mai mult criza politică, afectându-se și mai mult activitatea conducerii executive a țării. In urma acestei acțiuni s-ar dezechilibra si ultimul pilon constituțional care ar mai putea impune acalmia conflictelor existente intre diverse grupări ale scenei politice si instaurarea unei stabilități. Un astfel de demers ar putea avea un profund impact negativ pe plan internațional( mai ales la nivelul UE, a parteneriatului strategic cu SUA si a alianței NATO) la adresa României, creând mari prejudicii, pe multiple planuri(economic; financiar; militar; mediu de afaceri; mediului investițional; atragerii de fonduri, inclusiv a implementării PNRR etc).
România a mai trecut printr-un proces asemănător, in cazul suspendării președintelui Traian Băsescu, fără efect dpdv al scopului propus, cu multă pierdere de energie și timp, generatoare ca rezultat de mari si noi conflicte, tensiuni inutile, revanșarde si distructive.
Deși argumentele si motivațiile AUR pentru inițierea procedurilor de suspendare a Președintelui Klaus Iohannis sunt multe dintre ele pertinente, îndreptățite și extrem de reale ca soluție de rezolvare a crizei politice, demersul nu a întrunit sufragiile marii părți a clasei politice dar nici a unei largi opinii publice. De menționat că poate si din cauza modului in care s-a poziționat in situația crizei politice, prin atitudini radicale, retrograde, obstrucționiste, însoțite de accese declamative conținând un pseudo patriotism neconvingător, AUR practic a fost ignorat si exclus, accentuându-i-se imaginea de partid nefrecventabil, purtător de mesaj naționalist extremist, radical, desuet, neadecvat si neconcordant cu valorile contemporane ale lumii civilizate.
C- În contextul eforturilor de a se implica si de a participa la rezolvarea multiplei crize la care este expusa Romania au fost vehiculate in spațiul public și in mediul politic de către diverși factori si alte soluții de rezolvare a crizei dar care, deși au avut o oarecare rezonanță nu au întrunit suficienta susținere.
Menționez in acest sens soluția unui guvern de Uniune Națională prin participarea in baza unui acord/ pact/ parteneriat de consensualitate si reconciliere națională, a tuturor forțelor politice parlamentare, sau a formarii unui Guvern de specialiști ( s-a evitat intenționat sintagma tehnocrat după experiența negativă a guvernului condus de Dacian Ciolos cu câțiva ani in urma) susținut de o largă si solidă majoritate parlamentara.
In ambele situații fiind respectată democrația pluripartită, ambele variante ,ar fi avut un fapt comun , respectiv caracterul efemer, tranzitoriu si de interimat pînă la depășirea multiplei crize dar indeosebi a celei medico /sanitare generate de pandemie. La momentul potrivit , comun si dinainte stabilit , urmând a se realiza o resetare a structurii guvernamentale inclusiv prin declanșarea unor alegeri anticipate in condiții optime si adecvate.
Răzvan Ionescu
