Document din 23 iulie 1512 (1513) care menţionează pentru prima dată satul Gemenea

<1512-1513> Iulie 23 – Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Cutlumuz de la muntele Athos satele sale, hotărnicite de boieri

Atotvăzătorului şi preabunului, celui <în troiţă slăvit, dumnezeu, slavă şi laudă>, care toate din nefiinţă în fiinţă le-a prefăcut <şi> prin cuvântul său le-a creat şi prin duhul său preasfânt le-a întărit şi pe cei , prin voinţa şi îndemnul începătorului răului, nu i-a lăsat să piară, adică neamul omenesc, pentru întinderea mâinii cea din străbunului , ci s-a îndurat, coborând din ceruri şi din păcat, dăruind <în multe> chipuri calea pocăinţei şi din întregul neam alegând pe cei care au bucurat pe dumnezeu, fii şi moştenitori ai împărăţiei sale.
De aceia eu, cel în Hristos dumnezeu binecredinciosul <şi de Hristos iubitorul> şi singurul stăpânitorul, Io Basarab voevod şi domn, dumnezeu, a toată ţara Ungovlahiei, râvnind către bine cinstitorii şi de Hristos iubitorii, care în vremea de acum au trecut şi au ridicat şi au înfrumuseţat sfintele dumnezeeştile , fericiţii ctitori şi binecredincioşii împăraţi care au împodobit grădina preasfintei maici a lui Dumnezeu, care este în sfântul Munte Athos, unde şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul <străbunicul nostru> Io Mircea marele voevod a înnoit sfântul şi atotcinstitul hram al sfintei preobrajenii a domnului dumnezeu şi mântuitorului nostru Isus Hristos, făcându-l ctitorie a Ţării Româneşti.
După aceştia, această sfântă mânăstire numită Cotlomuz a fost împovărată de multe nevoi şi s’a stricat; astfel stricată părintele nostru Io Basarab voevod şi a înnoit-o şi a întărit-o. După aceasta şi noi, după cât am putut, am întărit şi încă o vom întări întotdeauna şi o vom înnoi prin binefacerea lui Hristos. Dar pentru întărirea mânăstiri am dăruit sate care fuseseră mai dinainte dăruit de binecinstitorii domni şi vlastelini, pentru pomenirea lor.
Am aflat însă şi satele sfintei mânăstiri multe din ele luate . De aceia, am trimis , pe jupan Milco stolnic şi pe jupan Cinciul să aleagă câte 12 boieri buni la fiecare sat, <să aşeze hotarele> dinspre toate părţile pe vechile hotare ale satelor <mânăstireşti>.
Şi la satul Cireaşov şi Călugăreni şi Maricini au ales Căzan din Cireaşovul de Sus, şi din Slatina, jupan Ciorcârlie, , Calcea, Radul Peş, Ghizdav, Radu Milea, Stoia , Radul fiul lui Fete din Şerbăneşti, <Drăgoiu> şi Radu din <Cireaşova, Dragomir din Milcova, Mihail> Gărbul şi Radomir pe vechiul hotar, <începând dela> hotarul Şerbăneştilor, Oltul la capul <Ostrovului, merge la vale pe pârâu prin mijlocul Ostrovului, trece pârâul şi cade în baltă şi desparte hotarul cu Căneştii şi iarăşi trece Oltul şi desparte hotarul> cu Drenoviţa, trece , trece o baltă mare şi merge la gura Topiliştei. Aceasta hotărnicit mai înainte de jupan Balica, <după el> de Radul spătar, <după el de Theodor> vistier şi Lăudat şi aceştia pe semnele .
Şi hotarul Călugărenilor începe dela drumul numit Pajişte, merge la deal la Patan şi merge pe drum la <răsărit> şi desparte hotarul Şerbăneştilor, străbate pădurea <şi merge> pe câmp, trece peste pârâul Rotăreştilor, lângă seliştea Rotăreşti şi merge pe drum şi iese la drum şi merge spre răsărit, <străbate> tufele şi cade la obârşia pârâului Prădeşcului, unde ajunge hotarul Buiceştilor <şi merge pe pârâu> la miază zi şi iese la câmp şi merge pe câmp la apus şi desparte hotarul cu Predeştii şi cade la pârâul Mânăstirii şi merge pe pârâu la gura Topiliştii şi iese la Mariţa. Acestea hotărânicit jupan Balica <şi după> el Dimitrean şi aceştia pe urma lor şi pe semnele lor.
La satul Dăneşti, martorii: din Berindei, Radul şi Dragoman şi Drajo şi Nan, din Crăciuneni, şi Petru, din Corbul, Pero şi Dobrian, di Izvoară, Frânco, din Crăciuneni, Fratea, Băseşti, Vlad şi Neacşul, din Nucet, Vlaicul spătar.
Şi hotarul acestui sat începe dela…[) loc şters, ilizibil.]) merge la răsărit la vâlceaua lui Drăghiciu, desparte hotarul Uibăreştii şi merge la deal şi merge prin dumbravă, pe drumul Ruscăi, cade la…1) seacă şi lasă drumul la dreapta şi merge pe câmp, cade la Călmăţui, la gura Badidea, desparte hotarul Stoicăneştilor şi merge pe Călmăţui, la gura Badidea, desparte hotarul cu Crăciunei, iarăşi merge la miază zi prin dumbravă şi desparte… la răsărit, cade la obrejie, la malul văii <şi> trece lunca, la movilă, cade la pârâu şi pe pârâu în sus, la hotar. hotărnicit Radul spătar şi Theodor vistier şi aceştia pe urma lor şi pe semnele lor.
Şi martorii satului Laiova: la Laoiova de Jos: Codrea şi Dracea din Pleşoi…1) şi Dragomir, fiul Neacşei din Şcheostre, Cernat şi Mancea Checica, din Bacaleşti, Şerb, din Băseşti, Brata şi Vlad <şi din> Crângeni, Radul Mlacă, din Creţeşti, Draghia şi Troşani, din Ostra…1) Vâlcul, din Laiova, Baniţa Udoba şi Dragomir fiul Neacşei; din Laiova de Jos, Brat şi Milcu. Şi hotarul acestui sat începe dela Olt, mai sus de crivina Cornetului <şi merge> la pârâul cel mare, merge pe dealul Vranceştilor în la răsărit pe dumbravă, desparte hotarul cu Ostra <şi> iese la stejarul cel mare şi merge ,, aci este o piatră şi merge pe drum spre miază zi <iarăşi merge la apus>, trece peste câmp şi merge pe dumbravă, la valea care se cheamă Rusca, merge pe drum la izvorul <pârâului, iarăşi la Olt, pe Olt în sus, unde începe hotarul. Acestea le-a> hotărnicit Radul spătar şi aceştia pe urmele lui.
şi Ghiurghev cu Prislopul, martorii: din Şcheioastra <Cernat, Manea> Checico, din Băcăleşti, Şerb şi din Băseşti judeţ[ «judeţ» în textul slav.]) din Crângeani, Radul din Creţeşti şi Truşan, din Laiova de Jos, Dracea şi Stanciul şi Udoba, din <Pleşoi> Dragomir, fiul Neacşei şi Baca. Şi hotarul acestor sate <începe> dela drumul Nicopolei şi merge pe padina Saşcăi <şi> merge la movilă şi merge la baltă şi iese la movila <Voineagului, iese> la pârul Calmaţuiului, la păr şi merge mică şi merge la răsărit, la pârâul mic, tufe, la balta seacă şi iese la câmp, la movilă <şi merge pe câmp>, cade la vale la gorunul lui Cozma, desparte hotarul , trece peste vale şi merge pe câmp, cade unde se întâlnesc amândouă troianele, desparte hotarul cu Srâbii şi Ruşii, iarăşi merge la <miază noapte>, pe drumul Hansăreştilor, până la răspântia unde se desparte drumul Şcheioastre, iarăşi merge la apus pe câmp, peste măgura Băseştilor, desparte hotarul cu Băseştii, pe obrejie, trece lunca între dealuri, cade la Călmăţui şi iese la dealul Vranei şi iese la drumul Nicopolei la movilă şi desparte hotarul cu Crângeanii şi Măneştii, Nicopolei, unde se întâlneşte cu hotarul. Şi acestea le-a hotărnicit Radul spătar, după dânsul jupan Catana şi aceştia iarăşi pe urma lor şi pe semnele lor.
Şi seliştele şi Saca şi Cioara şi Suhaia şi alte <selişte>, toate, câte sunt în jurul bălţii Călmăţuiului, până la drumul Şvitşovului, începând dela vadul Şviştovului <în sus, până> la Sichir, toate bălţile şi gârlele.
Şi la satul Hârteşti, hotarnic Stepan spătar, martorii: Badea Cotescul, Şandru din Drăghici, Dan şi Sârbul din Nagomireşti, şi Badea din Luciiani, Răpede şi Razo şi Mihail din <Vâltureşti>, Şerb din Voroveni, din Boteni, . Şi hotarul acestui sat începe dela valea şi merge la capul mlaştinei lui Şicaie, trece dealul şi iese la drum, la teiul cel mare şi desparte hotarul cu Gemenii, merge iarăşi la murminte…1) şi desparte hotarul cu Botenii, trece dealul, cade la pârâul şi desparte hotarul cu Lucianii, trece Argeşul şi merge pe culme, desparte hotarul cu Drăghicii, iarăşi merge pe culme, trece peste două drumuri şi desparte hotarul cu Mihăeştii, Boldei, cade la râpa Padului, <străbate lunca> la frasinul cel mare şi desparte hotarul cu Bătieştii, trece Argeşelul şi dealul, iarăşi cade în valea toată dela Argişel, pe care l-au cumpărat <călugării în zilele> lui Radul voevod cel Bătrân .
Şi la satul Sucaia…1) boierii. Şi numele boierilor…1) Dan…1)
Şerb…1) au hotărnicit… A trimis Radul voevod Vlaicul din Nucet cu 12 boieri, de au tras pe urma lui Vlaicul din Nucet. Şi răspântie la grădişte, este un stâlp…1), iar merge pe câmp…1) malul…1) este drumul şi la drum este un stâlp, iarăşi merge pe drum…1) drumul la iezer, aci este un stâlp. Acestea le-au hotărnicit cu 12 mai sus scrişi.
Şi acestea toate să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după domniei mele.
Încă şi blestem am pus: după moartea va alege domnul dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, rodul inimii domniei mele sau din ruda domniei mele sau, pentru păcatele noastre din alt neam, <dacă cinsteşte şi înnoieşte şi întăreşte această poruncă a domniei mele, pe acela domnul dumnezeu> să-l cinstească şi să-l întărească <în domnia lui>; iar dacă nu cinsteşte <şi> nu întăreşte, ci strică şi nimiceşte şi batjocoreşte, domnul dumnezeu să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacul viitor sufletul şi să aibă Arie cel de trei ori blestemat şi cu alţi Iudei au strigat domnului dumnezeului nostru, sângele asupra lor şi asupra copiilor lor, ceiace este şi va fi <în> veci, amin.
Martorii: jupan…1) jupan…1) Harvat vistier, Radul spătar…1), Drăgan paharnic, Barbul stolnic, Radul postelnic.
Şi eu, Stoica gramatic, am scris în cetatea…1), luna Iulie 23, în anul…1).
Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn.

[ Documente privind istoria României, comitet de redacţie I. Ionaşcu, I. Lăzărescu-Ionescu, B. Câmpina, E. Stănescu, D. Prodan, M. Roller – redactor responsabil, „Veacul XVI, B. Ţara Românească”, vol. I (1501-1525), Editura Academiei Române, Bucureşti, 1951, p. 78-82. ]

SFARSIT

Iulian Oncescu