„La chemarea țării pentru dezrobirea Ardealului răpit prin dictatul de la Viena ați răspuns cu însuflețire și credință în izbânda dreptății neamului românesc. Tineri și bătrâni ați pornit spre hotarele sfinte ale patriei și cu pieptul vostru ați făcut zăgaz de neînfrânt dușmanului care voia să ajungă la Carpați. Azi, când avangărzile trec pe pământ străin, pentru desăvârșirea înfrângerii definitive a dușmanului, gândul meu se îndreaptă către voi cu dragoste și admirație pentru faptele voastre de arme. Peste veacuri veți fi slăviți, voi ofițeri și ostași care ați eliberat Ardealul. Încrezători în destinul neamului și luând pildă de la cei ce au pus patria mai presus decât viața, continuăm lupta strâns uniți în jurul steagului .”
General Gheorghe Avramescu – comandantul Armatei a IV-a Române, Ordin de Zi Nr.329 bis 29.10.1944
La 30 aprilie 1830 s-a hotărât „formăruirea în Valahia a şase batalioane pedestrime şi şase escadroane călărime a străjii pământeneşti”, din care mai târziu s-au înfiinţat trei regimente mixte, a căror locaţie a fost stabilită la Bucureşti, Ploieşti şi Craiova.
Concomitent cu această acţiune din ţara Românească, în Moldova s-a înfiinţat un batalion de infanterie şi un escadron de cavalerie, apoi din acestea s-a constituit un regiment mixt dislocat în garnizoana Iaşi.
Armata română, ca instituție modernă, se înființează la 12/24 noiembrie 1859, când, prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83, al domnitorului Alexandru Ioan Cuza , este înființat Statul Major General .
După Războiul de Independenţă din 1877-1878, armata a participat anual la manifestările prilejuite de Ziua Înălţării Domnului, ce va deveni după Primul Război Mondial Ziua Eroilor, şi la cea din 10 Mai, Ziua Naţională a Regatului Românei.
Diversele arme, unităţi şi mari unităţi îşi sărbătoreau ziua odată cu praznicele diferiților sfinți, zile ce au fost confirmate ca fiind de sărbătoare prin Înaltul Decret Regal nr. 1621 din 24.05.1929, iar pentru unităţile ce aparţineau aceluiaşi tip de armă, prin Înaltul Decret Regal nr. 1343 din 17.04.1931.
În martie 1948, aceste sărbători au fost abandonate, fiind reluate din anul 1994.
La 20 iulie 1951, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a emis Decretul nr.125 în vederea declarării zilei de 2 octombrie, pentru prima oară, ca „Ziua Forţelor Armate ale R.P.R.” pentru ca la 2 octombrie 1943, Stalin aprobase organizarea Diviziei „Tudor Vladimirescu”, divizie ce va deveni rădăcina formării armatei comuniste.
Prin Decretul nr. 381 din 01.10.1959, s-a mutat Ziua Forţelor Armate la data de 25 Octombrie, după retragerea armatei sovietice din România, în vara anului 1958.
A fost aleasă data de 25 octombrie, pentru că la 25 octombrie 1944, armata română elibera ultima localitate românească de sub ocupația hortystă, orașul Carei, reducând astfel granițele la forma de dinaintea Diktat-ului de la Viena din 30 august 1940, prin care cedasem Ungariei hortyste 43.492 km² din teritoriul Transilvaniei.
Armata română a angajat, între 1 septembrie – 25 octombrie 1944, 27 de divizii, un corp aerian şi două brigăzi de artilerie antiaeriană, totalizând un efectiv de 265.735 militari. Din acestia, peste 50.000 de mii de militari din cadrul Armatei a IV-a, sub comanda generalului Ghe. Avramescu și din Armata I comandată de general V.Atanasiu, au căzut vitejește în luptele sângeroase de la Sfântu Gheorghe, Târgu Mureș, Oarba de Mureș (11.000 de morti), Păuliș, Turda, Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare și Carei.

După încheierea acțiunii de eliberare a teritoriului României, armata română a participat alături de armatele sovietice la luptele de pe teritoriul Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei, parcurgând prin luptă peste 1.700 de km, de la Marea Neagră până în Boemia.
Cu efectiv de 538.536 militari, armata română a eliberat peste 200.000 km pătraţi de teritorii, a traversat prin luptă 20 de masivi muntoşi, a forţat 12 cursuri mari de apă şi a eliberat peste 3.821 localităţi, dintre care 53 de mari oraşe și a avut ca pierderi 167.000 morți și răniți.
De amintit, pentru târgovișteni, este faptul că aproximativ 2.000 de militari din Regimentul 2 Care de Luptă, regiment ce a avut garnizoana la Târgoviște, au participat la luptele grele din nord-estul Austriei, luptând până la sfârșitul războiului.
Acum, armata participă cu efective la diverse misiuni internaţionale de combatere a terorismului, de sprijinire a păcii sau umanitare, majoritatea aflate sub egida NATO, al cărei membru România este din 2004.
Foto: -Albumul “Uniformele armatei române 1830-1930” apărut în 1930
-Arhiva foto MApN
Surse bibliografice: – Arhivele Militare Romane, UM 02405 Pitești.
– A. Duțu, F. Dobre, L. Loghin, Armata Română în al doilea război mondial (1941-1945) – Dicționar Enciclopedic, Editura Enciclopedică, 1999
–Leonida Loghin, Aurel Lupășteanu, Constantin Ucrain, Bărbați ai datoriei: 23 august 1944 – 12 mai 1945. Mic dicționar, Editura Militară, București, 1985
Prof. Cristin Petre